Cifrele reale ale exodului. Câți români au rămas de fapt în țară

Datele culese de recenzori vor arăta că sun­­tem 21 de milioane „după domiciliu” (cei de aca­să plus cei care lucrează în străinătate) și 19 mi­lioane „dupa reședință” (doar cei care lo­cuiesc în România), spune Tudorel Andrei, pre­șe­dintele Institutului Național de Statistică.

Recensământul populației și al locuințelor s-a încheiat duminică, 31 iulie. Datele parțiale vor fi publicate în decembrie. Început la jumătatea lui martie cu așa numita „autorecenzare” (înscrierea electronică), recensământul s-a încheiat duminica trecută.

„Datele parțiale vor fi publicate în decembrie iar datele finale în 2023. Este complet diferit de recensământul din 2011 când datele au fost culese pe hârtie și am avut nevoie de un an de zile să le încărcăm pe un suport electronic. Acum totul este într-o bază de date”, a spus Tudorel Andrei, într-o  discuție telefonică cu reporterul ZF.

Recensământul, care se organizează o dată la zece ani (a fost amânat acum cu un an, din cauza pandemiei COVID-19) este aștep­tat nu doar de „gură cască”, ci de tot mediu so­cial și economic. Companiile de îmbrăcăminte se uită să vadă ce produc: haine de nuntă sau de priveghi, în funcție de vârsta populației. Companiile alimentare, la fel. Mediul politic este, la rându-i, atent pentru că unu-i mesajul pe care-l transmiți unui adolescent și altul este mesajul transmis unui adult. În plus, de pildă, în instituțiile UE, numărul de poziții este stabilit în funcție de numărul populației unei țări. Sunt ani de zile în care am vorbit de de „depopularea” României – din cauza plecărilor în străinătate sau a sporului negativ (mor mai mulți oameni decât se nasc).

Șeful INS spune însă că datele vor arăta, cel mai probabil, că suntem în țară 19 milioane (rezidenți), iar cu domiciliul aici (rezidenți plus cei plecați în străinătate) 21 de milioane. Dacă doar două milioane de români au plecat în străinătate și nu  trei sau patru, asta este o veste bună.

Datele nu pot fi puse major sub semnul întrebării pentru că ele se coordonează: vârstă, sex, studii, etc., spune șeful INS.