Christina Verchere, CEO OMV Petrom: Neptun Deep a fost și este cel mai logic proiect energetic al României. Gazul vine și odată cu el vor veni și consumatorii

♦ Drumul de la decizia de investiție până la rezultat nu este mereu liniar, dar niciodată nu trebuie pierdut focusul ♦ Iar pentru România, în ciuda tuturor obstacolelor apărute, Neptun Deep, lansat în 2008 și care abia acum a ajuns la primul foraj, este cel mai logic proiect energetic național ♦ Abia după ce există certitudinea extragerii acelui gaz, vin consumatorii, iar această certitudine a venit abia acum, la 17 ani de la lansarea proiectului.

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfășurare la acest moment în România și primul de explorare și producție la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa. „Gazul identificat este un gaz foarte curat, cu conținut de gaz metan ridicat și conținut scăzut de dioxid de carbon (CO2), sulf și alte hidrocarburi (etan, propan, butan etc.)“, se arată în raportul privind impactul asupra mediului al proiectului Neptun Deep, semnat de compania Blumenfield. În total, se estimează o rezervă recuperabilă de gaze de 100 mld. mc, prima producție fiind programată pentru anul 2027. Investițiile în acest proiect sunt estimate la 4 miliarde de euro, împărțite în mod egal între OMV Petrom și Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, deținut de statul român. La 17 ani de la lansarea proiectului, Neptun Deep a ajuns la etapa de foraj de exploatare.

„Paharul este pe jumătate plin”, a spus Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, în cadrul intervenției sale de la ZF Power Summit 2025. Deja, proiectul este în proporție de 30% finalizat, cu toate marile contracte semnate.

„Din experiența mea la nivel global, acest tip de proiect se numește «deschiderea unui bazin». Toată infrastructura începe să prindă contur. Gazul începe să vină. Iar când consumatorii cred că gazul va fi disponibil, atunci încep să ia decizii despre utilizarea lui. Vedem deja acest efect, deoarece apar tot mai multe centrale electrice pe gaz. Dar întâi, oamenii trebuie să fie siguri că gazul vine. Când această siguranță există, apar investițiile. Așadar, gazul este pe drum. Este posibi! Paharul poate fi pe jumătate plin, nu mereu pe jumătate gol.”

Următorul subiect pe agenda publică, dacă nu chiar mai important decât gazul în sine, este mereu prețul și impactul pe care Neptun Deep îl poate genera asupra unei industrii pe care România visează să o vadă relansată.

„Prețul este determinat de cerere și ofertă. Și ceea ce știm este că, cu cât există mai multă ofertă, cu atât prețul este mai bun. România este conectată la piețele regionale, deci prețurile sunt stabilite la nivel regional. Cu toate acestea, cu cât există mai multă ofertă, cu atât este mai bine pentru prețuri.”

Și nu doar gazul contează pentru competitivitatea industriei, iar aici vin alte provocări, de fapt aceleași pe care investitorii care sunt în România le menționează mereu.

„Pentru ca industria să fie competitivă, este necesar un mediu atractiv pentru investiții. Și aceasta este una dintre provocările României.” Strict pe domeniul exploatării de resurse, Verchere enumeră câteva probleme.

„Vedem o scădere a producției. Există două aspecte esențiale care trebuie analizate: reglementările privind prețurile și sistemul de impozitare. În România, impozitarea producției de gaze onshore este cea mai ridicată din UE. Acesta este motivul pentru care vedem aceste evoluții. Geologia este un factor, dar climatul investițional este altul. Avem o taxare extrem de ridicată, iar în plus, lipsa de predictibilitate și consultare în cadrul legislativ și de reglementare reprezintă obstacole majore. Aceste aspecte trebuie abordate urgent.”

Modul de funcționare a pieței este un alt aspect, iar în România, din 2022, nu mai există o piață a energiei.

„Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, în special pentru sectorul gazelor naturale. Din cauza pandemiei, dar și a situației din Ucraina, un furnizor major de energie a fost eliminat foarte rapid de pe piață. Acest lucru a provocat o creștere bruscă a prețurilor, având efecte asupra industriei. Au fost implementate mecanisme masive pentru a atenua impactul economic al pierderii acestui furnizor-cheie. Totuși, am avut o provocare majoră legată de prețuri. Acum, prețurile încep să scadă, iar acest lucru cred că va ajuta industria.” Măsurile de limitare a creșterii prețului sunt logice, dare le nu trebuie să devină un mod de operare pentru piață.

„Plafonările afectează toată lumea, nu doar consumatorii vulnerabili. Pe de altă parte, un investitor își dorește o piață liberă. Cu cât introduci mai multe restricții, cu atât investitorii devin mai precauți. Prin urmare, există o relație de cauzalitate: cu cât mai multe plafonări, cu atât mai puține investiții. Iar fără investiții, nu vom avea suficientă ofertă pe piață.”

În opinia Christinei Verchere punctul cheie în discuția legată de revenirea la piața liberă este identificarea și protejarea consumatorului vulnerabil.

„Sunt aici de aproape șapte ani și această discuție durează de și mai mult timp. Acesta este elementul esențial care trebuie implementat. Trebuie să existe un mecanism care să protejeze consumatorii vulnerabili de fluctuațiile prețurilor. Odată ce acest mecanism este pus în aplicare, piața se poate liberaliza, ceea ce va atrage investiții. Iar odată ce apar investițiile, crește și oferta de energie, ceea ce va stabiliza și reduce prețurile pe termen lung.”

România, cu problemele ei, nu este însă un caz izolat la nivel european, partea de reglementări excesive fiind o problemă la nivelul întregului bloc.

„Tranziția energetică are foarte mult sens pentru Uniunea Europeană pentru că este importator net de energie, iar tranziția energetică este un aspect al securității energetice. Avem o provocare și mai mare, care este deja discutată la nivelul Comisiei Europene: cât de mult suntem reglementați, câtă birocrație există și cât de complex este sistemul care ne face mai puțin competitivi față de restul lumii. Susțin puternic orice simplificare și reducere.”

Dar diferit față de multe dintre statele europene, România chiar are resurse pe care să se bazeze și de la care să pornească redresarea industriei sale.

„Neptun Deep a fost intotdeauna cel mai logic proiect pentru România. Drumul nu e mereu liniar, dar trebuie să ai mereu în minte obiectivul final. Și, să nu uităm, paharul e pe jumătate plin”, a mai spus Verchere.

Cu cât introduci mai multe restricții, cu atât investitorii devin mai precauți. Prin urmare, există o relație de cauzalitate: cu cât mai multe plafonări, cu atât mai puține investiții. Iar fără investiții, nu vom avea suficientă ofertă pe piață.