Cele mai mari bănci din SUA au un motiv bun pentru ca Trump să redevină președinte: vor ca ele să facă legea pe Wall Street, nu guvernul

Șefii celor mai puternice bănci de pe Wall Street par să considere o insultă perso­nală noile reguli bancare propuse de administrația președintelui american Joe Biden. Dacă despre prăbușirea Silicon Valley Bank, First Republic Bank și Signature Bank din primăvara anului trecut se spune că a fost posibilă datorită dereglemen­tărilor din sector aduse de Donald Trump, echipa lui Biden a propus reglementări mai stricte, precum obligarea băncilor de a constitui rezerve financiare mai mari, pentru a se preveni apariția unei noi crize financiare.

Reacțiile lui Jamie Dimon de la JPMorgan, Brian Moynihan de la Bank of America, David Solomon de la Goldman Sachs și ale altor executivi bancari de categorie grea nu doar că au fost în forță, ci și amenințătoare, după cum le-a descris The Econo­mist, care arată de ce „bancherii au un motiv să spere că Trump va triumfa“. Este vorba de alegerile pentru președintele SUA din acest an în care lupta, așa cum arată în prezent, se duce între Biden și Trump. Sub Trump, băncile au dus-o foarte bine.

Că bancherii sunt furioși pe reglementările mai stricte ale lui Biden o arată spoturile publicitare difu­zate când audiența este maximă, în timpul meciu­rilor de fotbal american. O arată și mesajele transmise direct legiuitorilor de către marii bancheri americani. Și avertismentele că dacă sunt introduse noile reguli de capital va fi lovită creditarea și economia în sine. A ataca în justiție autoritatea de reglementare „nu este niciodată o opțiune preferată“, le-a spus Jeremy Barnum de la JPMorgan Chase investitorilor la o conferință recentă, dar „nu nu poate fi exclusă“.

De asemenea, cutiile poștale ale Rezervei Fede­rale și ale altor agenții ban­care au fost inundate cu scri­sori din partea băncilor. Procesul prin care în America sunt create noi reguli bancare are multe etape. Autorită­țile de reglementare își publică agenda în Registrul Federal, un jurnal publicat în fiecare zi unde sunt prezentate proiecte pentru reguli, propuneri, reguli finalizate și așa mai departe. Apoi, oficialii vorbesc cu membrii industriei și efectuează analize de impact. Discuțiile dintre industrie și supraveghetor, în această etapă, se fac la o cafea, adesea în camere private din clădirile federale.

După aceea este publicată „notificarea propunerii de reglementare“, începe „perioada de comentarii“, părțile interesate trimit scrisori autorităților de reglementare – iar acum con­flic­tul iese la iveală. Șefii marilor banci par să fi fost jigniți personal de propunerile lui Biden. S-ar putea ca procesul lor de gândire să decurgă astfel: suntem într-adevăr atât de incompetenți în gestionarea riscului încât nivelurile de capital în întregului sistem să trebuiască să fie crescute cu 16%? După acumularea nemulțumirilor, perioada pentru comentarii a fost prelungită din 30 noiembrie până în 16 ianuarie.

Dar acum toate plângerile sunt depuse, scri­sorile publicate, iar amploarea opoziției este clară. Latham & Watkins, o firmă de avocatură, a constatat că în 347 cereri se prezintă dezacor­dul total sau parțial față de noile reguli. Doar nouă susțin propunerea așa cum a fost prezen­tată. Multe grupuri, și nu doar din sectorul bancar, au găsit defecte. Este greu de imaginat o altă cauză care să unească BlackRock și Goldman Sachs cu Asociația Națională pentru Avansarea Oamenilor de Culoare, ecologiști, agenți imobiliari și majoritatea senatorilor în exercițiu.

Regulile sunt lungi și complicate. La fel și plângerile, iar ele se rezumă la trei teme. În pri­mul rând, o creștere mare a capitalului este inutilă. În al doilea rând, regulile vor limita ca­pa­citatea băncilor de a fi intermediari pe pie­țele de capital. În al treilea rând, vor zdrobi îm­prumuturile către părți importante ale econo­miei, cum ar fi proiectele de locuințe și de mediu (în special cele favorizate de Legea de re­ducere a inflației a președintelui Biden). Dacă anul trecut, șefii băncilor păreau resem­nați cu soarta lor, ei par acum mai încrezători că regulile vor fi modificate.

„Nu cred că cineva mai crede că acest lucru va merge mai departe așa cum s-a propus“, a declarat Denis Coleman de la Goldman Sachs. Guvernatorii de la Fed încearcă de obicei să ajungă la un consens cu privire la aspectele de reglementare. De data aceasta însă, ei sunt di­vi­zați. Michelle Bowman și Christopher Waller, numiți de Donald Trump, se opun regulilor.

Chiar și Jerome Powell, președintele Fed, și-a exprimat rezervele.

Dacă planul lui Biden nu este finalizat în curând și Trump, care a redus cerințele de capital bancar când a fost președinte, câștigă alegerile din noiembrie, standardele foarte stricte ar putea fi eliminate în întregime. Astfel, bancherii au toate motivele pentru a trage de timp. Le va influența acest lucru politicile? Șefii băncilor nu sunt de obicei mari donatori pentru politicieni. Potrivit datelor compilate de ONG-ul Open Secrets, nici Jamie Dimon de la JPMorgan și nici David Solomon de la Goldman Sachs nu au donat bani în timpul actualei campanii prezidențiale. În orice caz, donațiile de la oameni angajați de JPMorgan, Citigroup și Bank of America îi favorizează pe democrați cu o marjă mai mare decât în 2020. Poate că unele lucruri sunt mai importante decât cerințele de capital – ceea ce nu s-ar înțelege din ascultarea reclamelor băncilor. În 2018, democrații cu perspective de realegere foarte slabe și republicanii și-au unit forțele pentru a dereglementa sectorul bancar, demonstrând dorința de a lucra cu președintele Trump. Acea coaliție a ciopârțit o lege din 2010 menită să prevină venirea unei noi crize financiare. Asaltul principal s-a dat sub forma unei campanii de lobby, dusă de sute de lobbiști, care a costat zeci de milioane de dolari. Episodul amintește cât de multă putere au bancherii asupra legiuitorilor de la Washington, ei angajând adesea foști congresmeni pentru spune lumii că nu băncile sunt sursa riscurilor din economie, notează AP. Anul acesta, Jamie Dimon, un donator pentru candidații democrați dar care se descrie ca fiind „nu foarte democrat“, a lăudat politicile economice, fiscale și externe, inclusiv pe cele legate de NATO, ale lui Trump.