Cele 12 Zile de Crăciun s-au transformat într-un maraton de 2 luni – este acesta un semn de bunăstare sau de criză?

Primul brad împodobit mi-a ieșit în cale la o reprezentanță RAR din județul Mureș, chiar în prima săptămână din noiembrie. M-am gândit că e drăguț că oamenii vor să facă spațiul de așteptare mai prietenos cu cei ajunși acolo nu neapărat de plăcere. Apoi însă, am văzut cum decorațiunile de Halloween erau direct înlocuite cu cele de Crăciun pe rafturile magazinelor, iar pe străduța de parcare aflată în paralel cu Bulevardul Aviatorilor, unde se află birourile noastre, beculețele de Crăciun erau deja aprinse în seara predării acestei reviste… Magazinele sunt pline de deco-rațiuni — dacă vorbim despre cele de bricolaj — sau de calendare advent, dacă ne uităm la cele mici de cartier, și parcă îți vine să te întrebi: Ar trebui să cumpăr? Se pare că cele 12 zile de Crăciun din cântec s-au extins acum la aproape două luni de sărbători, un fenomen cunoscut sub numele de „Christmas Creep” în engleză, care de-ocamdată nu are un corespondent în română – i-am putea spune „Crăciunul extins”. Dar, dincolo de nostalgie, tradiție și decorațiuni strălucitoare, această extindere a sezonului festiv poate fi un semn de avertizare al tensiunilor economice? Fenomenul Crăciunului extins a început subtil în Statele Unite, unde comercializarea sărbătorilor a fost de mult timp o normă culturală. La început, reducerile și decorurile de sărbători apăreau pe la sfârșitul lunii noiembrie, imediat după Ziua Recunoștinței. Însă, în ultimele două decenii, comercianții au mutat treptat campa-niile de sărbători mai devreme. Alimentată de o concurență acerbă în retail, această tendință s-a extins până în primele zile ale lunii noiembrie și chiar sfârșitul lunii octombrie. Termenul „Christmas creep” a apărut ca o reacție la modul în care comercianții împing, parcă, sezonul festiv tot mai devreme în fiecare an. Motivele erau clare: com-paniile încercau să maximizeze vânzările în timpul sezonului de cumpărături extrem de profitabil. Prin extinderea festivităților, le ofereau consumatorilor mai mult timp pentru a face cumpărături, permițându-le să își împartă chel-tuielile pe mai multe salarii, în loc să se concentreze doar în luna decembrie. Pentru marile afaceri, această strate-gie s-a dovedit extrem de profitabilă. Această schimbare nu era doar despre strategii de marketing; era și despre dorințele emoționale ale unei societăți care căuta bucuria și confortul sărbătorilor, mai ales în perioadele de stres economic sau social. După criza financiară din 2008, sezonul de sărbători a devenit un simbol al evadării. Con-sumatorii au început să îmbrățișeze sărbătorile mai devreme, căutând alinare în tradițiile și căldura pe care le ofe-reau. Efectul cultural și economic al „extinderii Crăciunului” nu a întârziat să traverseze Atlanticul și să ajungă în Europa – spre exemplu, celebrele vitrine ale Galeriilor Lafayette își arată afișajul de Crăciun începând cu 14 noiem-brie anul acesta – dar și în România, unde multe târguri de Crăciun au fost deschise tocmai weekendul ce a trecut. În ultimii ani, campaniile de sărbători au început mai devreme și la noi, în centrele comerciale și spațiile de retail. Ceea ce odată era un sentiment specific lunii decembrie (cu început pe 1 Decembrie), acum sosește deja la în-ceputul lui noiembrie.Globalizarea practicilor de retail a jucat un rol esențial, evident, iar brandurile internaționale care operează la nivel local urmează tendințele stabilite de omologii lor americani.
Deși sezonul de sărbători extins poate părea doar drăguț, acesta are și o latură mai complexă. Impulsul de a încura-ja cheltuielile mai devreme ar putea fi un semn al fragilității economice. Comercianții se bazează pe vânzările de sărbători pentru a compensa o parte din veniturile anuale, iar mutarea sezonului mai devreme este o modalitate de a asigura stabilitatea financiară. În anii marcați de inflație, insecuritate în muncă sau o recesiune economică imi-nentă, companiile ar putea lansa reduceri mai devreme pentru a se pregăti pentru scăderea încrederii consumato-rilor. Împărțirea cheltuielilor de sărbători pe o perioadă mai lungă îi poate ajuta pe consumatori să-și gestioneze mai bine bugetul în vremuri de presiune financiară. În loc să cheltuie mult în decembrie, familiile aleg să cumpere trep-tat cadouri și obiecte de sărbătoare, reducând impactul asupra bugetului.  Într-o lume cu costuri ridicate de trai, o cultură a muncii accelerată și instabilitate economică, sărbătorile reprezintă încă o evadare binevenită. Dar, pe măsură ce ne bucurăm de festivitățile timpurii, este important să ne gândim și ce dezvăluie această schimbare cul-turală despre peisajul economic. Robert Ioniță, Group Legal Counsel & Corporate Affairs la NEPI Rockcastle, spu-nea că una dintre particularitățile regiunii Europei Centrale și de Est este că oamenii de aici sunt entuziaști în mate-rie de shopping și în vremuri de turbulență economică. Iar mallurile, desigur, știu și ele asta. Se prelungește sezonul sărbătorilor pentru că dorim confort sau suntem împinși într-o strategie menită să amortizeze incertitudinile eco-nomice? Poate că răspunsul se află undeva la mijloc, o combinație festivă, dar în același timp un pic îngrijorătoare, a modului în care sărbătorile noastre au devenit tot mai strâns legate de fluxurile economice.  

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin