Cel mai mare producător de energie al României pregătește un proiect gigant în valoare de 1,2 mld. euro. Ar pute fi și cel mai mare proiect de acest gen din Europa

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de către Administrația Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informații necon­firmate de companie.

♦ Dacă se va realiza, acesta va fi cel mai mare proiect de energie solară din Europa ♦ În România, în acest moment, la Arad este în plină dezvotare un proiect solar de circa 1.000 MW, investiție care va ajunge la circa 800 de milioane de euro.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de către Administrația Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informații necon­firmate de companie. Capacitatea proiectului este fără precedent, cel mai mare parc solar în dezvoltare în acet moment în România fiind de 1.000 MW la Arad, o investiție care s-ar ridica la 800 de milioane de euro, dezvoltată de Monsson și finanțată fondul britanic de investiții Actis prin inter­mediul companiei Rezolv Energy.

În cazul proiectului Hidroelectrica, investiția ar putea depăși 1,2 mi­liarde de euro, ținta fiind ca aceasta să fie finanțată cu fonduri europene.

Potrivit unui prezentări a ADS proiectul se va realiza pe o suprafață de 3.000 de hectare, fiind realizat în urma unui parteneriat între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei și Hidroelectrica. Practic, ADS concesionează direct acest teren către Hidroelectrica, urmând să primească în schimb anumite plăți.

Mai departe, chiar la finalul anului trecut, 10 investiții ale Hidroelectrica, printre care și acest parc solar, au fost declarate ca fiind de interes național de către CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării), decizie urmată imediat de includerea acestora într-o ordo­nanță de urgență, pu­blicată pe 14 decembrie, 175/2022. Practic, prin caracterul special al acestor proiecte, procesul de avizare ar trebui să meargă mult mai rapid.

Decizia includerii acestor investiții în categoria proiectelor de interes național este justificată prin faptul că pentru a accesa banii europeni, toate aceste investiții trebuie finalizate până în 2026. Mai mult, România se confruntă de 3 ani de zile cu un deficit de producție, fiind nevoită să importe. „În contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso-ucrainean, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenței Europei față de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. În acest context, România trebuie răspundă unei provocări și totodată unei oportunități: aceea de a-și crește în ritm alert capacitatea de producție în domeniul energiei, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile, astfel încât să răspundă atât noilor realități, cât și politicilor strategice ale Uniunii Europene“, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.

Dincolo de cele 10 investiții ale Hidroelectrica, tot în textul OUG 175/2022 este inclusă și finalizarea termicentralei Iernut, un proiect care trebuia finalizat în 2019, care nu este gata nici acum, ultimul termen anunțat pentru această investiție, derulată de Romgaz, fiind anul viitor. Lucrările la termocentrala Iernut au început în 2016.

Revenind la Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, compania a terminat primele nouă luni ale anului trecut cu un profit net 3,5 mld. lei, cu 37% mai mare față de cel din perioada similară din 2021, la venituri de 6,8 miliarde de lei, cu 47% mai mari, arată datele publicate într-un raport al Fondului Proprietatea, acționar minoritar cu 20%. Compania se confruntă cu un an hidrologic slab, cu impact direct în producția de energie, care a scăzut cu 26% față de primele nouă luni 2021. Pe de altă parte, prețul mediu de vânzare a energiei pentru primele nouă luni din 2022 a fost de 590,5 lei/MWh, cu 93,3% mai mare decât cel din anul anterior, astfel că a compensat din plin reducerea producției.

Ca dezvoltare, Hidroelectrica intenționează să investească în mai multe proiecte de producere a energiei verzi. Astfel, compania a anunțat că are în derulare proiecte de energie solară de peste 400 MW, toate în stadiul de avizare, portofoliu care ar necesita investiții de 00 de milioane de euro pentru a fi pus în funcțiune. Hidroelectrica a ajuns după primele nouă luni din anul trecut la o cotă de piață pe segmentul concurențial al furnizării de energie de 8,58% după o creștere agresivă în ultimul an. Astfel, producătorul de energie a trecut în fața Tinmar Energy, care a terminat primele nouă luni ale anului trecut cu o cotă de piață de 6,21%. Cu cota de 8,58%, Hidroelectrica le suflă în ceafă germanilor de la E.ON Energie România, care au terminat primele nouă luni cu 8,98% pe piața furnizării de energie.

În 2021, Hidroelectrica aproape nu exista pe piața de furnizare locală, având o cotă de numai 1,69% pe piața concurențială, după cum arată rapoartele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acum a depășit furnizori tradiționali precum CEZ Vânzare. Potrivit celor mai recente informații, Hidroelectrica a ajuns la un portofoliu de peste 400.000 de clienți, o bună parte din cota de piață fiind generată de intrarea în portofoliu a companiilor de talie medie. Compania se pregătește de listare la Bursa de la București în 2023, prin vânzarea unei dețineri din partea Fondului Proprietatea, în ceea ce va fi cea mai mare ofertă publică inițială (IPO) din România.