Cel mai bun an pentru români a fost 2024, după care au venit recesiunea și inflația

Românii sunt acum la cel mai ridicat nivel de stres din ultimul deceniu, de la criza anterioară încoace, spune Corina Cerchez, psiholog. Clienții ei tineri au îngrijorări legate de direcția în care să își construiască viața și cariera, către ce joburi să se îndrepte – mai ales către acele joburi care vor mai exista pe piață în următorii ani –, dacă își vor găsi sau nu locuri de muncă după terminarea studiilor și, nu în ultimul rând, legat de banii pe care îi vor câștiga și dacă aceștia le vor ajunge. La toate acestea se adaugă problema locuirii: unde vor sta după ce pleacă de acasă de la părinți, în condițiile în care chiriile au crescut, iar prețurile apartamentelor par să fi ajuns la un nivel greu de atins. Pentru cei aflați la polul opus, adică persoanele de peste 50-55 de ani, semnele de întrebare sunt legate de ce vor face dacă își vor pierde locul de muncă, cine îi va mai angaja la vârsta pe care o au și dacă mai pot face reconversie profesională. Aceasta nu este percepută ca o soluție realistă, mai ales că, odată cu trecerea anilor, capacitatea de a asimila rapid noutățile scade. Cei care sunt părinți au și stresul legat de copii, la care se adaugă tensiunile sociale, politice și economice, care par că nu se mai opresc. Suntem înconjurați de crize de tot felul, iar acest lucru afectează tot mai mult încrederea oamenilor. Toată lumea este stresată și puțini mai văd perspective pozitive pentru viitor. Dacă în lumea occidentală se consideră că anul 2019 a reprezentat vârful globalizării, cred că pentru noi, românii, anul 2024 a fost punctul maxim atins de puterea de cumpărare și de nivelul de trai. În 2024, inflația a fost de 5,1%, iar creșterea salarială a ajuns la 11%, salariul mediu urcând la 5.645 de lei, echivalentul a 1.135 de euro. Din 2025 a început declinul, odată cu apariția tensiunilor politice, sociale și economice. Salariul mediu a crescut cu 5%, ajungând la 5.914 lei, însă inflația a urcat la 9,7%, ceea ce a dus la o scădere a puterii de cumpărare de aproximativ 4%. În același timp, euro a urcat la 5,0985 lei, față de 4,9741 lei la finalul lui 2024, ceea ce înseamnă o depreciere de aproximativ 2,5%. În martie 2026, inflația a continuat să crească, ajungând la aproape 10% față de martie 2025, în timp ce salariul mediu a ajuns la 5.938 de lei, adică aproximativ 1.164 de euro. În termeni reali, puterea de cumpărare a scăzut cu circa 5%. IT-iștii au pierdut și mai multă putere de cumpărare în momentul în care, în 2025, a fost eliminată facilitatea fiscală din domeniu, ceea ce a însemnat o reducere suplimentară de aproximativ 10% a veniturilor nete. Din 2025 până în prezent, chiriile au crescut cu 20-30%, prețurile apartamentelor cu 10-15%, iar costurile cu energia au urcat cu peste 50%, dacă nu chiar mai mult. Și prețurile gazelor au crescut puternic, la fel ca prețurile aproape tuturor produselor și serviciilor. În acest moment, economia, care a intrat în recesiune, și-a pierdut motoarele de creștere, iar încetinirea businessului începe să fie resimțită direct în buzunarele oamenilor. România a fost până la finalul lui 2024 o țară relativ ieftină, însă din 2025 taxele și impozitele au crescut, la fel și prețurile serviciilor. Rata de economisire a început să încetinească, iar banii care pot fi puși deoparte s-au redus. Economiștii spun că inevitabil vom avea o corecție: fie cea care se produce acum, prin inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare, în condițiile în care salariile nu mai țin pasul cu inflația, fie una mai dură, dacă situația politică și socială va continua să se degradeze. Economia este sub presiune. Companiile încearcă să își crească vânzările, dar nu mai au de unde să obțină mai mult, pentru că puterea de cumpărare a consumatorilor se reduce constant. Problema este că inflația va continua să crească, ceea ce înseamnă o nouă reducere a puterii de cumpărare.

Economia nu mai produce suficiente locuri de muncă noi, pozițiile disponibile încep să se reducă vizibil, iar numărul CV-urilor încărcate pe platformele de recrutare online este în creștere, semn că veniturile disponibile s-au redus semnificativ. Salariile nu sunt tăiate în valoare nominală, însă își pierd puterea în termeni reali, deoarece inflația este mai mare decât ritmul de creștere salarială. Tensiunile sociale încep să se amplifice, ceea ce adaugă și mai multă presiune peste situația actuală și peste lipsa unui orizont clar de rezolvare a problemelor. Nu știu cât de repede vom putea reveni pe plus în ceea ce privește puterea de cumpărare, în condițiile în care salariile nu mai cresc în același ritm ca înainte. Vom vedea dacă 2024 a fost într-adevăr cel mai bun an pentru România din perspectiva puterii de cumpărare sau dacă economia va mai găsi resurse pentru o nouă perioadă de creștere. Până atunci, rămâne speranța că recesiunea care începe să se extindă în economie nu se va transforma într-o criză profundă.    

(cristian.hostiuc@zf.ro)