Cine sunt cei mai mari depozitari de cereale din fiecare județ: Ameropa Grains, Cerealcom Dolj și Agro Chirnogi sunt lideri în Constanța, Dolj și Călărași și dețin 4% din capacitatea totală de depozitare a cerealelor din România

♦ Fermier cu 1.000 de hectare: „Silozurile sunt necesare pentru fermieri, dar capacitatea de depozitare trebuie corelată cu producția de cereale și eficiența, ca investiția să fie rentabilă. Silozurile sunt un pas spre creșterea valorii unui business.“

România, una dintre principalele forțe agricole din UE, a produs în anul 2023 circa 23 de milioane de tone de cereale și oleaginoase și circa jumătate din ele vor fi exportate și vor reveni în țară sub formă de mălai, pâine congelată sau carne de porc. În acest context, capacitatea de depozitare a cerealelor devine importantă, deoarece poate reprezenta primul pas către creșterea valorii unui afaceri. În preajma unui siloz pot apărea ulterior o moară și o fabrică de pâine, astfel încât lanțul de producție și distribuție a cerealelor să se integreze, iar valoarea adăugată a afacerii și a economiei să crească.

„Silozurile sunt necesare pentru fermieri, dar capacitatea de depozitare trebuie corelată cu producția de cereale și eficiența, ca investiția să fie rentabilă. Eu am o capacitate de depozitare de 20.000 de tone, care se justifică la o fermă ca a mea“, spune Gheorghiță Corbu, proprietarul Legam Agro, care lucrează peste 1.000 de hectare în Costanța, pe care cultivă cereale.

El consideră că silozurile sunt un pas spre creșterea valorii unui business, dar subliniază că este atât de volatilă piața cerealelor acum, încât nu mai știi ce să faci, dacă să investești în silozul propriu sau să depozitezi la terți. „Fermierii mici, care au căutat spații de depozitare care prestează servicii, am înțeles au avut costuri foarte mari cu închirierea anul trecut“, a precizat el.

Astfel, din punctul său de vedere, silozurile sunt întotdeauna o soluție de siguranță pentru fermieri, „căci pot să depoziteze și să vândă atunci când conjunctura sau piața o cer și investițiile pot fi făcite în silozuri de 1.000 de tone sau de 100.000 de tone; fiecare trebuie să-și facă bine socoteala“.

Cine deține marile spații de depozitare din România?

Ameropa Grains, deținut de elvețieni, Cerealcom Dolj, al antreprenorului român Mihai Anghel, și Agro Chirnogi, parte a grupului Maria, controlat de mai mulți oameni de afaceri libanezi, au cele mai mari capacități de depozitare din județele în care-și desfășoară cea mai mare parte a activității, respectiv Constanța, Dolj și Călărași, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii.

Cele trei companii ce fac comerț cu cereale și chiar produc (Cerealcom Dolj și Agro Chirnogi) dețin 4% din capacitatea totală de depozitare a cerealelor din România, de 29 de milioane de tone.

Ameropa Grains, liderul pe piața comerțului cu cereale și cu o cifră de afaceri de 8,5 mld. lei în 2022, se distinge prin cea mai extinsă capacitate de depozitare dintre toți traderii mari activi la nivel local. Com­pa­nia deține, de asemenea, cel mai mare număr de silozuri distribuite în mai multe regiuni ale țării, nu doar în proximitatea por­tului Constanța, cu toate că cea mai mare ca­pa­citate de depozitare o deține în Constanța (410.900 tone). Această poziți­onare stra­te­gică i-a permis să gestioneze și să preia can­tități mari de marfă în perioadele dificile pentru fermieri, care, deși doreau să păstreze grâul sau porumbul, se confruntau cu lipsa si­lo­zurilor sau cu limitări ale capacitățile de de­po­zitare și costuri ridicate pentru depo­zitarea la alții. Totodată, în Constanța, grupul Ameropa deține operatorul portuar Chimpex, care dispune de o capacitate totală de depozitare de 167.000 de tone. În plus, Ameropa este acționar majoritar în com­paniile Promat Comimpex și Agroind Cauaceu, companii care la rândul lor fac și comerț cu ce­reale, și sunt lideri în ju­dețele în care activează, respectiv Sălaj și Bihor, în ceea ce privește capa­cita­tea de de­po­zitare deținută. Agroind Cauaceu, de­ținută 70% de Ameropa și 30% de familia Corbuț, spre exemplu, are o capa­cita­te de depozitare de 120.000 de tone în județul Bihor, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

De altfel, Constanța, Călărași și Dolj sunt printre județele cu cea mai mare capacitate de depozitare autorizată, de peste un milion de tone fiecare. În acest top, mai intră județe precum: Timiș, Ialomița, Teleorman, Arad și Brăila, care sunt aproape fie de granița cu vestul Europei, fie au ieșire la Dunăre și Marea Neagră. Spre exemplu, Constanța are o capacitate de depozitare 4,1 milione de tone, iar numai prin Port rulează anual circa 25 de milioane de tone de cereale. Din cele peste 4 milioane de tone ale județului Constanța, elvețienii de la Ameropa, prin Ameropa Grains și Chimpex, controlează aproape 15%.

Mihai Anghel, la bază inginer, este singurul antreprenor român care luptă direct cu marii traderi, exportând direct prin Cerealcom Dolj. El are și componenta de producție, având cereale pe circa 25.000 hectare de teren, dar și de comerț, vânzând propria marfă, cât și a altora. Astfel, el a investit în silozuri și a ajuns în 2023 la o capacitate de depozitare 405.800, la mică distanță de cea pe care o are Ameropa Grains.

Alți jucători puternici pe piața depozitării cerealelor sunt libanezii din spatele grupului Maria, care dețin mai multe companii în România, printre care cunoscutul brand de ouă Toneli. Doar prin compania Agro Chirnogi, care activează în Călărași, ei dețin o capacitate de depozitare în silozuri și baze de peste 300.000 de tone. Însă, de asemenea, Maria Group, controlează majoritar (93%), alături de Samir Abboud, om de afaceri din Siria, și compania cu cea mai mare capacitate de depozitare din județul Timiș: Sifi Tim Agro. Ea are capacitate de depozitare de 173.000 de tone.

Cum e organizată piața?

În România există două tipuri de silozuri: cele de interior și cele de port, iar primele înregistrează un volum de depozitare a cerealelor mai redus. Silozurile de interior, răspândite în diverse zone ale țării, ar trebui să opereze cu o capacitate instalată de până la cinci ori pe an pentru a fi eficiente, în timp ce cele situate în porturi ar trebui să aibă un ritm de operare de peste zece ori. În prezent, cele mai mari capacități de stocare pentru cereale și semințe oleaginoase, cu acces la Dunăre, sunt deținute de Ameropa, ADM, Cargill sau CHS, în timp ce fermierii români, în principal, dispun de silozuri adiacente fermelor, adesea amplasate în locuri de acces dificil pentru mijloacele de transport.

La nivelul țării, traderii mari au acaparat cea mai mare parte a capacității de depozitare, deoarece silozurile, bazele, halele sau silobag-urile le dau siguranța că pot stoca și vinde atunci când prețurile sunt favorabile. Iar, acum, într-un context în care mulți fermieri, în special cei mici și medii, sunt îngrijorați de scăderea prețurilor cerealelor – grâul și porumbul fiind comercializate la nivelul din urmă cu cinci ani – și chiar au ieșit în stradă să protesteze, constată că ar fi trebuit să apăse pedala pe investiții în spații de depozitare. Practic, în loc să vândă imediat după recoltare sau să stocheze doar o parte din marfă în propriile lor depozite sau chiar să închirieze spații de la alții, dacă puteau stoca întreaga marfă, în prezent, ar fi fost în avantajul lor. Pe de altă parte, fermierii care au ținut stocuri cât au putut în așteptarea creșterii prețurilor, la un moment dat au fost nevoiți să vândă, pentru că s-au trezit că le bate la ușă scadeța ratelor la bănci, la leasing-uri sau la input-uri, și nu mai rezistă, după ce trei din ultimii patru ani au fost afectați de secetă.

„Ar fi trebuit să apăsăm pedala de investiții în spații de depozitare, dar după ce toată lumea care a stocat s-a înțepat anul trecut (anul agricol 2022 – n. red.), nu mai poți să spui: faceți-vă spații de depozitare, că veți avea nevoie de ele. Cum să-ți faci spații de depozitare când cei care au vândut pre-campanie sau în campanie au luat prețuri cu 70% mai mari decât cel care a stocat?“, spunea la începutul anului trecut Dragoș Costin Telehuz, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii. Afirmația sa a venit pe fondul scăderii prețurilor cerealelor după recolta din toamna anului 2022, fenomen neașteptat, dar influențat de războiul din Ucraina. Apoi, prețurile au fost în continuă scădere, ajungând acum să fie chiar mai mici cu 20%, respectiv 30% față de acum un an la grâu și la porumb. Însă, în 2023, s-a vorbit despre necesitatea spațiilor de depozitare prin prisma logisticii, care rămâne o provocare și în anul curent.

„S-ar putea să fim nevoiți să ținem marfa în depozite din cauza logisticii, așa cum se stochează în America, pentru că vânzarea e una și livrarea e alta. Ei nu speculează, ci vând pe bursă. Nu vine camionul în câmp, ci fiecare are capacitate de depozitare pe măsura producției. De vândut poți să vinzi oricând, de livrat vei livra când e loc și s-ar putea să intrăm în paradigma asta“, a menționat Telehuz.

Secretarul de stat a mai spus că România are o capacitate de depozitare de 29 de milioane de tone, autorizată – în realitate e puțin mai mare, numai că capacitatea de depozitare în silozuri, profesionist, este de doar 14 milioane de tone. „Restul e reprezentată de baze și hale, în care se poate depozita pe termen scurt. Problema este distribuția spațiilor de stocare, pentru că majoritatea spațiilor bune, a silozurile, nu sunt ale fermierilor, ci ale traderilor locale și a comercianților mari“, a întărit el.

Se mai fac și investiții

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020), unele dintre cele mai mari investiții realizate cu fonduri europene au fost destinate construirii de silozuri, conform datelor furnizate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). De exemplu, GMS Cereal Boldu Cooperativă Agricolă, compusă din 11 membri, a luat de 2,5 milioane de euro pentru construirea unui siloz, a cărui valoare totală este dublă. Banat Agri Group, o altă formă asociativă care cuprinde 12 membri, a primit fonduri europene în valoare de 2,4 milioane de euro pentru extinderea spațiilor de depozitare. Chiar și Comvex, cel mai mare operator portuar din România, a anunțat investiții în creșterea capacității de depozitare, cu 20%, la finalul anului trecut.