Ce gol lasă plecarea Nokia din România

Abia s-au stins ecourile scandalului de la Bochum, localitatea germană unde Nokia a lăsat în urmă cu trei ani 2.300 de șomeri pentru a-și muta fabrica la Cluj. De săptămâna trecută 2.200 de români, foști angajați ai Nokia, devin victime ale globalizării, ale competiției acerbe de pe piața telefoanelor și ale neputinței finlandezilor de a se adapta la noua ordine telecom. Expansiunea smarphone-urilor declanșată odată cu lansarea iPhone de către Apple și continuată de Google cu Android a modificat radical planurile finlandezilor de la Nokia în ceea ce privește piața europeană a telefoanelor mobile. Dacă înainte cei mai mulți clienți alegeau un telefon mai simplu, cu funcții de bază, acum toți doresc unul cu display capacitiv și sistem de operare, care măcar să semene cu iPhone.

Nokia și-a anunțat joi dimineață, la finele săptămânii trecute, cei 2.200 de angajați de la Jucu, județul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008 și era considerată a fi una dintre marile investiții de care România a avut parte în ultimul deceniu, alături de Renault la Dacia sau Ford la Craiova. Fabrica se va închide până la sfârșitul anului, iar angajații vor fi introduși, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin și reorientare profesională. Într-un comunicat intern al companiei, Nokia explică retragerea de la Cluj ca fiind determinată de situația actuală de pe piața europeană, unde se vând mai bine telefoanele inteligente în locul celor clasice.

Migrația clienților către smartphone-uri putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007, după succesul răsunător al revoluționarului iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia. În ultimii doi ani Nokia a pierdut, pe rând, titlul de cel mai mare producător de smartphone-uri după volumul vânzărilor, apoi de cel mai mare producător de telefoane mobile în general. După zece ani de dominație, cu o cotă de piață cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reușit să țină pasul cu inovațiile din industrie și cu evoluția gusturilor și pretențiilor clienților. Acțiunile companiei s-au prăbușit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în ședința de la finele săptămânii trecute, cu 45% sub nivelul de la sfârșitul lui 2010.

Acum, finlandezii spun că doresc să se concentreze cât mai mult pe fabricile din Salo, Komarom și Reynosa, care se vor reorienta dinspre partea de asamblare către dezvoltarea de software specific pentru fiecare piață și customizarea pachetului de vânzări. Aceste fabrici sunt așteptate să joace un rol important în ceea ce privește satisfacerea clienților de smartphone-uri din Europa, Asia și America, dar va exista și în cazul acestora un impact asupra personalului în 2012. Primele date exacte vor fi comunicate în primul trimestru al anului viitor, după consultările cu reprezentanții angajaților.

Primul semn negativ dinspre Nokia a venit la începutul anului, când a fost închisă divizia de cercetare și dezvoltare din România; o astfel de mișcare anunță și o urmare în ceea ce privește producția, este de părere Doru Lionăchescu, partener la casa de investiții Capital Partners: “Percepția Executivului este ruptă de realitate. Fie nu fac nimic, fie fac exact contrariul”. Acesta crede că, având în vedere decizia Nokia, ar fi trebuit convocați toți miniștrii și trași la răspundere. “O să fim loviți peste degete de europeni până ne vom trezi la realitate. Atunci când Nokia s-a retras din Germania și au investit în România, nemții au negociat foarte dur și au obținut plăți compensatorii”, adaugă Lionăchescu.

Premierul Emil Boc a spus de miercurea trecută miniștrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiții multinaționale din România, deoarece criza economică accentuează competiția globală, și că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiții străine în țară. Deja au început negocierile cu mai multe companii străine, dintre care zece sunt în stadiu avansat, în vederea unor investiții complementare în județul Cluj, așa încât pierderile generate de închiderea fabricii de la Jucu a celui de-al doilea mare exportator al României să fie măcar parțial compensate.

Nu se știe însă exact despre cine ar putea fi vorba, cu atât mai mult cu cât din motive de confidențialitate numele acestor investitori strategici foarte mari, așa cum i-a numit săptămâna trecută consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass , vor rămâne anonime până la anunțul concret al unei investiții. “Sunt 21 de potențiale proiecte, în valoare de peste un miliard de euro, care ar putea crea peste 8.000 locuri de muncă”, a spus Vass. Totodată, la Ministerul Finanțelor sunt în evaluare alte 20 de proiecte de investiții care au depus cerere pentru acordarea de ajutoare de stat, fiind vorba de investiții de cel puțin cinci milioane de euro fiecare. Sunt însă toate acestea suficiente?