Câți bani cheltuie un român lunar pe alimente. Este cel mai scump coș de cumpărături din regiune, cu 25% peste cel din Cehia, unde salariul mediu e dublu

Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-și cumpăra alimente, de la pâine la carne și de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia și cu 55% peste cea din Ungaria.

♦ Valoarea coșului de cumpărături poate fi influențată de mai mulți factori, principalii fiind prețurile și cantitățile achiziționate ♦ Analiza ZF nu ține cont de cantitățile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate ♦ Un român cheltuie lunar pe mâncare mai mult decât un ceh sau un ungur, deși are salariul mediu net lunar mai mic decât aceștia l Totodată, este cunoscut faptul că în România fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, așa că oamenii cumpără mai mult decât consumă și apoi aruncă.

Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-și cumpăra alimente, de la pâine la carne și de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia și cu 55% peste cea din Ungaria. Cel mai „ieftin“ coș de cumpărături în supermarket este întâlnit în Bulgaria, care este de altfel și cea mai săracă țară din UE, urmată de România pe penultimul loc în clasament. Un locuitor al țării vecine de la sud de Dunăre cheltuie în medie lunar doar 82 de euro pentru a-și asigura necesarul de mâncare, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare Euromonitor. Cifrele sunt aferente anului 2020, cel mai recent an pentru care există date. Ele sunt în continuare relevante dat fiind că ilustrează o situație regională și pun România în perspectivă.

Este adevărat că inflația este astăzi una dintre principalele probleme locale și globale deopotrivă, însă acest fenomen s-a acutizat în special în 2022, când antreprenorii și executivii din retail și FMCG spun că prețurile au crescut la raft și cu 10%. La nivelul lui 2021 însă, prețurile nu au fost cu mult diferite de cele din anul anterior, astfel că valoarea coșului de cumpărături nu trebuie să difere foarte mult de datele Euromonitor. La finalul acestui an însă, situația ar putea arăta diferit, dat fiind că deși inflația este de așteptat să se tempereze, ea nu se va mai întoarce prea curând la nivelurile „cuminți“ de circa 2%.

Astfel, datele pe 2022 ar putea să arate un coș mai scump față de nivelul de 146 de euro prezentat de ZF, însă nu neapărat. Valoarea coșului poate fi influențată de mai mulți factori, principalii fiind prețurile și cantitățile achiziționate. Analiza ZF nu ține cont de cantitățile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate.

În condițiile în care prețurile cresc puternic, dar bugetele de cumpărături nu țin pasul cu aceste majorări, comportamentul de consum se schimbă. Astfel, oamenii fie cumpără mai puțin (ca număr de bucăți), fie cumpără mai ieftin, așa că la final suma nu se schimbă prea mult. Asemenea modificări ale comportamentului de consum sunt deja vizibile, spun oficialii din industrie.

Această situație poate avea însă și un impact pozitiv, și anume reducerea risipei alimentare. Este cunoscut faptul că, pe plan local, fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, așa că oamenii cumpără mai mult decât consumă și apoi aruncă.

Antreprenorul Feliciu Paraschiv, proprietarul unuia dintre cele mai puternice lanțuri locale de supermarketuri, Paco, pune obiceiul oamenilor de a cumpăra în exces în special produse alimentare pe seama penuriei de dinainte de 1989, dar și pe promovările agresive făcute de departamentele de vânzări ale companiilor, care vor să introducă în piață produse noi și să atragă cumpărători.

Spre exemplu, o familie ajunge să arunce 16 kilograme de alimente în perioada sărbătorilor, când cumpărăturile pentru mesele de acasă sunt mai consistente, conform datelor retailerului Cora România. Cantitatea e dublă față de cea din lunile obișnuite, când oricum se aruncă mult.

„Odată cu creșterea prețurilor, consumatorii nu vor mai face suprastocuri, chiar dacă inițial aceasta este tendința“, a spus recent Marinel Iacob, director de calitate al producătorului de carne de pui Agricola Internațional din Bacău.

Chiar și așa, un român cheltuie mult pe mâncare lunar, deși salariul său e mai mic decât al unui ceh sau al unui ungur. Chiar dacă majorările de prețuri vor schimba comportamentul de consum, această discrepanță regională dintre suma cheltuită pe mâncare – care este o necesitate – și salariu rămâne.

Un executiv din comerțul modern explica anterior situația spunând că în România prețurile sunt aliniate la UE, pe când salariile nu. Faptul că un consumator local cheltuie pe produse de bază o bună parte din încasări face ca lui să nu îi mai rămână prea mult pentru alte activități sau produse, de la educație la haine și de la sănatate la recreere.

Din totalul sumei lăsate la casele de marcat ale supermarketurilor și hipermarketurilor pe mâncare, cea mai mare parte merge, în cazul românilor, către carne (circa 33% din total). Apoi, se află la egalitate pâinea și produsele de panificație, legumele și lactatele (inclusiv ouă), fiecare „mâncând“ 15-16% din buget.