Câte ore petrecem în fața ecranelor și care sunt riscurile uriașe la care ne expunem în fiecare zi

Deși oamenii apreciază natura mai mult decât oricând, și își doresc să petreacă cât mai mult timp în aer liber și în mijlocului ei, această dorință rămâne de cele mai multe ori aspirațională, relația cu mediul înconjurător fiind lipsită de constanță și substanță. În realitate, potrivit unui comunicat trimis de compania Velux, petrecem mai puțin de o oră în fiecare zi afară, în natură, iar cei mai mulți oameni petrec o treime din viață, respectiv 5.000 de ore pe an, cu ochii în ecrane. Acestea sunt câteva dintre rezultatele și concluziile celui mai recent sondaj realizat de Kantar la cererea companiei, la care au participat respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, din opt țări europene: Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia. Deși 95% dintre cei intervievați au declarat că mediul înconjurător este foarte important pentru ei, că natura ar trebui protejată mai mult, făcând referire și la schimbările climatice și că și-ar dori să petreacă mai mult timp în aer liber, în realitate pentru 70% dintre ei contactul zilnic cu mediul natural lipsește cu desăvârșire. Această necesitate este și mai puternică pentru cei care trăiesc în orașele dezvoltate și se află în directă corelație cu stilul de viață al comunității și lipsa accesului sau existenței spațiilor verzi în regiunile urbane.

Ce putem face pentru a ne putea folosi în continuare de facilitățile tehnologiei moderne, dar și pentru a ne bucura de beneficiile naturii? Potrivit reprezentanților Velux, în primul rând, indicat este să devenim conștienți de folosirea mult prea îndelungată a device-urilor și de comportamentul nostru în relație cu mediul online. În al doilea rând, să petrecem mai mult timp în natură, într-o stare de prezență și observare a acesteia.  

Lipsa contactului cu natura poate duce la multe probleme de sănătate. Una dintre ele, o consecință directă a folosirii constante a ecranelor, este reprezentată de tulburările degenerative ale coloanei, cu precădere a celei cervicale. Acestea sunt cauzate de postura deficitară permanentizată în mișcare de aplecare și coborâre a gâtului pentru a privi în ecrane, cel mai frecvent în cel al telefonului. Sindromul numit „Dropped Head Syndrome” („Capul aplecat” sau „Gâtul de text”) este un termen folosit de dr. Kenneth Hansraj, neurolog american, spun reprezentanții Velux. El subliniază că această constantă coborâre a privirii aduce modificări patologice în curbura coloanei cervicale, iar sindromul „Head Down” poate cauza contracturi și dureri musculare de la acute la cronice, atât în această zonă, cât și la nivelul omoplaților sau în regiunea lombară, afectând inclusiv copiii și adolescenții.

De asemenea, petrecerea timpului în compania ecranelor și lipsa contactului cu lumina naturală pot crea o deficiență a vitaminei D care este produsă de corpul uman prin expunerea la soare. Aceasta este esențială nu doar pentru sănătatea structurii osoase, a dinților, ci și pentru a preveni apariția unor boli precum diabetul de tip 1.

Indivizii maturi dețin toate premisele pentru a fi și mai afectați de aceste tulburări, dat fiind faptul că un adult petrece în medie 34 de ani din viață cu ochii în ecrane (ale telefoanelor, laptopurilor, televizoarelor, jocurilor sau e-book-urilor), respectiv 5.000 de ore pe an, spun reprezentanții Velux, citând metro.co.uk. Acest comportament este conștientizat de 70% dintre respondenți, care consideră că petrec mult prea mult timp în fața computerului sau folosind telefonul mobil. Aceste procente sunt și mai ridicate în rândul celor cu vârste între 18 și 34 de ani (75%) și al celor care trăiesc în mediul urban (78%). Dintre participanții celor opt țări la studiul realizat de Kantar și Velux, românii se află pe locul I, în proporție de 80%, la consumul de tehnologie, declarând că petrec cel mai mult timp în fața ecranelor și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, zilnic, comparativ cu croații (73%), polonezii (73%) și sârbii (74%), în timp ce slovacii (60%) și cehii (62%) petrec cel mai puțin timp în fața ecranelor.

În proporție de 94%, respondenții din România sunt de părere că timpul petrecut de copii în fața calculatoarelor și al altor device-uri ar trebui controlat și temporizat. De asemenea, în general, convingerea că tehnologia le răpește oamenilor anumite lucruri cu sens din viață este împărtășită de 93% dintre participanții la studiu, iar 66% dintre români cred cu tărie că progresul civilizației a produs îndepărtarea dramatică a omului omul de natură, aflându-se pe primul loc în top cu această credință. „Lipsa timpului, utilitatea și atractivitatea tehnologiei moderne, comportamentele noastre, felul în care s-au schimbat canalele și modurile de comunicare, cât și excedentul de informație au devenit o barieră care ne împiedică să observăm ce se află în jurul nostru în mediul real,  să ne bucurăm de beneficiile unei plimbări zilnice, să privim cu atenție natura și alți oameni. Trăind în lumea algoritmilor, nu înseamnă neapărat că trebuie să privim constant în ecrane.  Uneori, pentru a ne simți bine și a ne relaxa, este suficient să privim cerul, să ne uităm la copacii pe lângă care trecem în drum spre școală sau muncă,” declară Noemi Ritea, director de piață Velux pentru România și Moldova.

A trăi conștient o plimbare în natură și a observa detaliile înseamnă o investiție în sănătate și în starea de bine, mai ales când ne confruntăm cu foarte mult stres și o suprasarcină informațională. Două aspecte foarte prezente în mediul urban intens dezvoltat, în care fiecare al treilea locuitor, potrivit studiului, petrece mai puțin de 2 ore afară în zilele libere de la serviciu sau de la școală. Rezultatele sunt mult mai scăzute pentru intervalul luni-vineri, în care 2/3 dintre aceștia petrec mai puțin de 2 ore în aer liber. În acest context, experții estimează că 15% din populația globală suferă din cauza tulburării afective sezoniere (TAS) sau a depresiei de toamnă – iarnă, cauzată de lipsa luminii naturale și de timpul în exces petrecut în fața ecranelor. Acestea au un impact negativ asupra abilității oamenilor de a construi și menține relații cu semenii, zonă în care românii ating cea mai mare proporție de dificultate, 66%, în comparație cu slovacii (57%) sau cu cehii, care sunt cel mai puțin afectați (44%).
Dezvoltarea urbană, noile tehnologii, stilul de viață, creșterea traficului și a timpului petrecut în mașină – toate contribuie la limitarea timpului petrecut în natură și, mai ales, la a fi prezent și a observa detalii din mediul înconjurător. Astfel, doar puțin peste jumătate dintre cei care au răspuns (57%) privesc în jur atunci când se află în afara casei și observă cerul, norii, păsările sau soarele. În plus, 33% dintre români nu au privit niciodată cerul în ultima săptămână. Cu toate acestea, românii sunt cei mai orientați către natură și consideră contactul cu aceasta foarte important în proporție de 64%, din tot studiul și de asemenea, se află pe locul I în topul țărilor europene la recunoașterea  diferitelor specii de păsări, în contextul în care 41% dintre respondeți recunosc doar maximum 5 specii.