Cu cât se va împrumuta România în 2026 pe plan intern și cât va lua de pe piețele externe? Povara deficitului. România trebuie să se împrumute în 2026 pentru deficitul bugetar aproape cât și pentru refinanțarea datoriilor scadente

♦ Circa 130 mld. lei ar fi necesari pentru finanțarea deficitului bugetar în 2026, în timp ce pentru refinanțarea datoriei scadente împrumuturile ar urma să ajungă la 145 mld. lei ♦ De pe piețele externe, Ministerul Finanțelor ar urma să împrumute 10 mld. euro prin eurobonduri în acest an, în scădere față de nivelurile record din anii trecuți ♦ De pe piața internă, statul ar urma să împrumute circa 160-170 mld. lei ♦ Necesarul brut de finanțare e estimat la un total de 265-275 mld. lei în acest an.

Deficitul bugetar ar trebui să continue în acest an epo­peea ajustării, spre 6-6,5% din PIB, dar și așa rămâne o povară, România trebuind să se împrumute pentru finanțarea acestui deficit aproape la fel de mult cât și pentru refinanțarea datoriilor scadente în 2026.

Concret, cam 130 mld. lei ar fi necesari pentru finanțarea deficitului bugetar în 2026, în timp ce pentru refinanțarea datoriei interne și externe care ajunge la scadență împrumuturile ar urma să ajungă la 145 mld. lei, având în vedere o concentrare puternică a scadențelor pe termen scurt, după cum indică estimările ING Bank.

Măsurile fiscale inițiate de anul trecut vin după ce anterior deficitele bugetare au fost tot mai mari, an de an, astfel că datoria publică a explodat spre 60% din PIB, față de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Iar principala preocupare a autorităților este refinanțarea datoriei publice, precum și finanțarea deficitului bugetar, dacă se poate la dobânzi cât mai mici.

În condițiile în care nevoile de finanțare ale României sunt substanțiale, atât în 2026, cât și în 2027, necesarul brut de finanțare fiind estimat la un total de 265-275 mld. lei în acest an, adică aproximativ 13,5% din PIB, Trezoreria statului este pusă în situația de a face schimbări în schema emisiunilor pe plan intern și extern pentru a gestiona această sarcină fără a crește brusc randamentele. Astfel, în acest an ar urma să vedem o dependență redusă de euroobligațiuni, comparativ cu anii trecuți, concentrare pe piața internă de retail, dar și pe finanțarea non-piață, respectiv fonduri europene, după cum indică ING Bank.

De pe piețele externe, Ministerul Finanțelor ar urma să împrumute aproximativ 10 mld. euro (echivalentul a 51 mld. lei) prin eurobonduri în acest an, în scădere față de nivelurile record din anii trecuți. „Acest lucru ar trebui să contribuie la menținerea performanței pieței secundare și la prevenirea creșterii spread-ului față de omologii săi“, după cum scriu într-o analiză Valentin Tătaru, economist-șef la ING Bank, și Frantisek Taborsky, EMEA FX&FI Strategist la ING.

J.P.Morgan a remarcat dimensiunea împrumuturilor externe ale României, un semnal clar al presiunii asupra finanțelor publice.

„România s-a împrumutat în 2024 circa 19 mld. euro din piețele externe, practic cel mai mare împrumut din toate țările emergente; nu a mai împrumutat nimeni așa sumă de mare. În 2025, 18 miliarde euro, pe locul trei, mult peste țări din regiune, ca Polonia, Turcia, nu mai vorbesc de altele. Cât de mare este dependența de piețele externe arată și faptul că nu putem să acoperim deficitul bugetar din resurse interne și evident, ne expune la riscuri legate de ceea ce se întâmplă pe piața externă. După cum am zis, noi credem că o să fie bine, dar de fapt nu se știe ce va fi. Poate să fie bine, poate să nu fie bine. Și în momentul în care te împrumuți sume atât de mari nu e ușor“, după cum a spus Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, CFA, Managing Director, Global Head of EM Edge and Head of EMEA EM Economics la J.P. Morgan, prezent la CFA Forecast Dinner 2026.

În cursul anului 2026 vor ajunge la maturitate euroobligațiuni în valoare de aproximativ 3,25 mld. euro, respectiv 0,75 mld. euro în data de 26 februarie 2026, 1,56 mld. euro în data de 27 septembrie 2026 și 0,94 mld. euro în data de 8 decembrie 2026.

Prin împrumuturi supranaționale și plasamente private externe, sumele atarse ar urma să ajungă la echivalentul a circa 23 mld. lei.

De pe piața internă, Ministerul Finanțelor ar urma să împrumute în acest an 160-170 mld. lei.

„Din punct de vedere al surselor de finanțare se estimează contractarea de datorie publică de pe piața internă în sumă de aproximativ 160-170 mld. lei și de pe piața externă de aproximativ 21 mld. euro, volumul estimat pe piața externă urmând a fi asigurat prin emisiuni de euroobligațiuni în sumă de 10 mld. euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private“, se menționează într-un document al Ministerului Finanțelor analizat de ZF.

Un volum mare de finanțări de pe piața internă ar urma să atragă statul în acest an prin titluri de stat pentru populație, respectiv 50 mld. lei, nivel identic cu echivalentul sumei ce va fi împrumutată prin eurobonduri (10 mld. euro).

„Deși băncile autohtone rămân lichide, expunerea lor la datoria suverană este deja ridicată. Pentru a atenua efectul de evicțiune, Trezoreria va continua să acceseze economiile gospodăriilor prin intermediul programelor Tezaur și Fidelis. Aceste instrumente de retail s-au dovedit a fi un pilon stabil, deși nu neapărat mai ieftin, de finanțare, diversificând baza deținătorilor departe de fluxurile volatile ale portofoliilor străine“, după cum anticipează analiștii ING Bank.

Un stabilizator crucial pentru 2026-2027 este dependența de surse non-piață, respectiv intrările de fonduri europene. Intrările semnificative din împrumuturile din PNRR și finanțarea specifică legată de apărare (SAFE) acționează ca un substitut pentru datoria de pe piață, mai scumpă. Chiar și într-un scenariu de bază conservator, 2026 ar trebui să fie un an record pentru România în ceea ce privește intrările de fonduri UE, după cum spune ING.

„Luând în considerare toate sursele, ne așteptăm la intrări de minimum 15 mld. euro. Deși nu toate pot fi considerate finanțare pentru Trezorerie, considerăm că, și într-un scenariu ușor conservator, am putea vedea aproximativ 5,5 mdl. euro din fondurile UE acoperind o parte din nevoile de finanțare pentru 2026“.