Cât de tare a fost lovită România de criza provocată de pandemia de COVID-19 și care sunt domeniile care au pierdut cei mai mulți oameni și bani

„Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflație record, devalorizări de active, șocuri externe, a consiliat antreprenori și multinaționale în tranzacții cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul și trimite prin declarația sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Și dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate față de obișnuința lor de dinainte de criză?

Orice criză naște și oportunități. Auzim în fiecare zi și asta. Dar urmele lăsate în două luni și jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine șomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină și el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienți care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici și mijlocii, vine și cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.
„Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reunește sub aceeași umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cișmigiu, Social 1, 18 Lounge și Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –
n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în șomaj tehnic, iar mulți dintre ei nu au revenit încă la muncă.
Un raport al BNR identifică șase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activități sportive, agenții de turism și transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluția industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) și menționează că în cele șase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 și 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
„Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru șomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plății chiriilor sau a plăților către furnizori, băncile au înțeles și ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menționate mai sus, deși noi funcționăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele și conform regulilor de distanțare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.
Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacție în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa și mai scump.
„Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziționate în contextul actual, după cum sunt și comerțul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuși, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR
într-un raport.
În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariați din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariați, cifră care nu a mai fost atinsă deși businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaților va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi și mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanțul primelor 100 de zile de criză economică în România. 

Radu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
„Criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru șomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plății chiriilor sau a plăților către furnizori, băncile au înțeles și ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menționate mai sus, deși noi funcționăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele și conform regulilor de distanțare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reunește sub aceeași umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cișmigiu, Social 1, 18 Lounge și Embassy Park.

Daniel Boaje, CEO și acționar minoritar al McDonald’s
„Construim planuri pe termen scurt și mediu, pe care le adaptăm în funcție de contextul în continuă schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucrăm și ne asigurăm că luăm de fiecare dată cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oricând este nevoie de colaborare, să existe un dialog între autorități și companiile private, precum și un plan de redresare economică, pentru a ajuta economia României să își revină într-un timp cât mai scurt.
De deciziile luate acum depinde succesul business-ului în viitor, de aceea cel mai important este să ne adaptăm rapid la contextul în continuă schimbare, să ne folosim resursele acolo unde este nevoie și să luăm decizii responsabile pentru a susține continuitatea businessurilor”, spune Daniel Boaje, CEO-ul și acționarul minoritar al McDonald’s, liderul pieței locale de restaurante, cu peste 80 de localuri și afaceri ce sar de 200 mil. euro.

Ion Nestor, cofondator al NNDKP
„Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum. Am trecut (în cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape și momente dificile pentru economie, dar ce se întâmplă acum e cu totul diferit și sper să nu mai trăim niciodată așa ceva. Diferența majoră față de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direcția din care s-a născut și s-a propagat criza. Până acum direcția a fost mereu dinspre economie către oameni.
Astfel, orice criză a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a prăbușit. La un moment dat s-au creat niște exagerări în sectorul financiar, aceasta fiind situația de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea în care s-au născut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondială sau a anumitor țări s-au îmbolnăvit. Acea boală s-a propagat. În cazul acestei pandemii, economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia” spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum în antreprenoriat în 1990, alături de soția sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piață până astăzi.

Irina Schrotter, designer și proprietara a două fabrici de textile
„Odată ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic țările din Europa am început să simțim efectele în special pe brandul propriu. La fel ca și la criza anterioară, zona de high-end și lux a fost prima care a simțit, impactul fiind imediat. Am văzut cum consumatorii încep să se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul în industria de lohn se va resimți din plin 3-4 luni, când ar fi trebuit să începem noile comenzi. Momentan simțim îngrijorare de la clienții care au depozitele închise. Nu am putut trimite marfa actuală clientului principal din Italia. Nu există nicio certitudine, nici cu show-urile de modă, nici cu showroom-urile”, spune Irina Schrotter, designer și proprietara a două fabrici de textile cu 800 de salariați.

Dan Pavel, fondatorul Benvenuti

„Momentan ne lovim de un fenomen la care nu
ne-am așteptat niciodată în decursul carierei noastre de business, de stopare totală a activității, ceea ce în 2008-2009 nu s-a întâmplat. Asta înseamnă o reevaluare totală a businessului, și al nostru, și al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a întâmplat în 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. În august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar în final de martie era 4,39 lei la euro. Această devalorizare a influențat profund businessul, de la achiziții, până la plata chiriilor și a dărilor la malluri, toate fiind echivalente în euro. În acel moment, principala noastră problemă, a creșterii costurilor, a fost devalorizarea. Într-adevăr a fost și o tendință pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dacă ne uităm din actuala criză la ce a fost în 2008-2009 putem spune că atunci a fost ceva ușor față de se va întâmpla acum. Cu siguranță că va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum decât în urmă cu 11-12 ani”, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălțăminte Benvenuti, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de profil, cu peste 50 de magazine și afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.

Raul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods

„Eu personal cred că un rol major în evoluția acestei situații îl are statul român prin măsurile pe care le ia sau ar trebui să le ia. Sunt două direcții care pot influența viitorul economic al României. Pe de-o parte statul român ar trebui în acest moment istoric pe care îl trăim să își asume pe termen mediu și lung un program masiv de investiții în șosele, spitale, școli, în lucrurile care contează. Al doilea lucru curajos și hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai import să facă asta – jucătorii locali din producție. Trebuie să producem mult mai mult în România”, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanți antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut către gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renunțat la producție, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producția de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii și Delicii“ sau „de Azi“.

Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm

„Încercăm să ne adaptăm la această nouă criză. E o situație în care suntem cu toții. E o criză foarte diferită de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, în primul rând pentru că oamenii au acceptat și înțeles situația în care ne aflăm. A fost o perioadă de șoc în care a fost haos. Oamenii sunt afectați la nivel mental, emoțional, de aceea liderii trebuie să fie aproape de ei, să comunice mai mult, să fie mai prezenți în mediul virtual sau oricum aleg să facă ei comunicarea. Cred că antreprenorii ar trebui să aibă în primul rând grijă de oameni, să nu renunțe la ei”, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie înființată în 2005, care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.

Constantin Duluțe, proprietar Domeniile Averești

„Eu cred că cine poate, trebuie să facă investiții în criză, cine are posibilitatea, bineînțeles. Trebuie să ne folosim experiența pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva și va trece dacă suntem sănătoși. Eu toți banii încasați îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluțe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol. El deține astăzi producătorul de vin Domeniile Averești, mai multe sute de hectare de teren agricol și are în plan și o investiție imobiliară. Banii provin din tranzacția pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi și cu afaceri în agricultură, i-au plătit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale și oleaginoase din România după suprafața cultivată.

Dan Balaban, cofondator al Davino

„Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de viță de vie. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Sunt zile în care nu am încasat nimic. În ceea ce privește businessul, mă aștept la o scădere, mai ales că noi suntem atât de dependenți de HoReCa. În scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul întregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va întâmpla. În scenariul optimist scăderea va fi de 10-15% la nivel de cifră de afaceri. Cu siguranță însă că Davino va fi pe pierderi pentru că vor fi restaurante care vor închide sau nu vor mai plăti. Nu ni s-a întâmplat să fim pe pierderi de 20 de ani”, spune Dan Balaban, antreprenorul care deține businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu. Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viță-de-vie în proprietate și lucrează alte 17 hectare luate în arendă. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieței și vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate și la export.

Jean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești

„Investițiile în infrastructură în faza de criză sunt decizii majore, istorice. Ele au scos și America și Europa din crizele economice. Investiția în infrastructura pentru agricultură e o prioritate absolută în România. În ceea ce-i privește pe oameni, lumea își va organiza prioritățile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupția, poluarea sau distrugerea pădurilor. Lumea nu va mai vrea să facă orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade”, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici și cunoscuți antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) și Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganți străini, respectiv grupului Lactalis și către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum și producătorul de vinuri Domeniile Sâmburești.

Dani Caramihai, cofondator al Fratelli

„Emoțiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu știu dacă românii vor mai avea aceeași disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulți bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele săptămâni nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine”, afirmă Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o rețea de cluburi sub acest brand în mai multe orașe mari din țară și o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.

Octavian Radu, fondator al Diverta

„O diferență uriașă față de criza din 2009-2010 e că guvernul României a acționat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat șansa companiilor să păstreze angajații prin plata șomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evită falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi în lanț. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca toți să se îmbolnăvească în același timp, pentru că depășești capacitatea sistemelor sanitare, și în economie vrei ca nu toate firmele să aibă probleme simultan. Dezastrul ar fi uriaș. La criza anterioară băncile nu au fost înțelegătoare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel și alți parteneri”, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanțul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro și firma de poștă Pink Post.

Mircea Turdean, CEO și acționar al Farmec Cluj
„În 2009, criza economică a fost diferită de pandemia de azi. Și atunci însă, ca și acum, Farmec s-a adaptat și a prosperat. În aceea perioadă produsele autohtone au fost cerute mai mult și noi am avut creșteri. Am și știut să ne adaptăm la cerințele de atunci, la fel ca și acum, când ne-am pliat pe necesitățile prezente ale pieței autohtone. E important ca o companie românească să tragă învățăminte rapid dintr-o criză și să se adapteze la cerințele de la momentul respectiv”, spune Mircea Turdean, CEO și acționar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, cu 850 de salariați, cei mai mulți activând în producție.

Dan Ostahie, proprietar al Altex
„Actuala criză oferă astfel și o serie de lecții și de oportunități. Cea mai mare piedere pe care eu o văd în această perioadă e cea legată de locurile de muncă. Această criză va șterge multe locuri de muncă, în unele sectoare mai multe, în altele mai puține, dar per total vom avea o pierdere severă de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudentă a consumatorului, mai elaborată. Este o incertitudine care domnește”, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.

Feliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco

„Noi vom învăța ceva din pandemia actuală. Cu siguranță! O să ne dăm seama că am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult și nu am știut să facem economii. Poate trebuia să vină ceva să ne încerce. Generațiile ce pornesc de la baby boomer și merg spre millennial sau Z nu au fost încercate de lucruri atât de grave cum a fost cazul bunicilor noștri. Bunicii sau străbunicii noștri au trecut printr-un război sau chiar două, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (până acum – n.red.)”, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lanțului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii și a ajuns astăzi la 15 unități în județul Vrancea și la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.

Șerban Radu, cofondator al rețelei de librării Cărturești
„Pentru ca o librărie să trăiască e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interacțiuni între librari, editori, autori și public. perioada martie-mai, librăriile noastre au rămas fără cititori, lansările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat. Activăm într-un domeniu vulnerabil la scăderile economice: cărțile și activitățile culturale sunt primele tăiate de pe listă în astfel de vremuri. însă disrupția creată de pandemia COVID 19 s-a dovedit până acum mai devastatoare decât oricare dintre crizele cu care librăriile s-au confruntat în ultimele decenii”, spune Șerban Radu, cofondator al rețelei de librării Cărturești, una dintre cele mai importante zn România cu un total de circa 40 de unități.