Cât costă România? Întrebare fără răspuns, după 18 ani!

Născută în octombrie, în zodia Balanței, așadar, Business Magazin este de 18 ani o prezență echilibrată în piața media, o publicație menită să asigure stabilitate într-o lume dezechilibrată de crize și conflicte, care a pus în discuție temele actualității și a găzduit opiniile comunității de afaceri.

Primul număr, apărut în toamna anului 2004 se intitula „Cât costă România”, un exercițiu jurnalistic inedit pentru acea vreme, o perioadă în care numerele mari și costurile începeau să iște și altfel de fiori decât cei reci.

Asta pentru că era creștere economică, firmele se mișcau și apăreau din ce în ce mai des povești de succes.

Iar Business Magazin își începe povestea cu cel mai mare număr care era disponibil atunci pe piață. Și cu o curiozitate pe care nici măcar autoritățile n-au avut-o: care este valoarea domeniului public al statului, compilat pe 11.734 de pagini, ce se află acolo și la ce valoare.

Valoarea nu mai are prea mare importanță, este doar statistică ‒ 686.195.000.000.000 de lei vechi, adică în jur de 20 de miliarde de dolari. Dar am aflat că statul e destul de neglijent cu proprietățile sale: își evalua picturile de Claude Monet cu 300.000 lei vechi, cabina portarului din strada Pangratti a Televiziunii Naționale era, pe inventar, de trei ori mai valoroasă decât turnul, iar peștera Scărișoara, Cheile Bicazului și masivul Piatra Craiului erau prețuite la câte un leu fiecare.

Interesant, dacă veți vrea să repetați experimentul, nu veți mai putea, pentru că astăzi documentele privind domeniul public al statului nu mai sunt publice.

Un plus de valoare pentru acei ani era efervescența, faptul că viitorul, în acel moment, era optimist, iar ca jurnalist descopeream plăcerea subiectului, a frazei sau a ilustrației.

Anii premergători crizei din 2008 au generat o mulțime de subiecte despre modul în care ni se schimba viața: „România non-stop”, „Cum și când se vinde o afacere”, „Copilul meu, afacerea altuia”, poveștile antreprenorilor din IT, afacerile fotbaliștilor sau mersul companiilor, brandingul de țară sau expansiunea economică a provinciei.

Business Magazin a fost și este un produs ce cultivă normalitatea. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ. A fost o sursă de inpirație pentru cei ce vor să realizeze ceva și să se realizeze. A scris despre cariere, învățătură, energie, chimie, bănci, afaceri imobiliare, despre aviatori și metalurgiști, despre medici și despre comercianți.

A anunțat criza într-o perioadă în care ochelarii tuturor erau aburiți. A scris despre cum tehnologia ne modifică viața și îi schimbă pe cei tineri. A scris despre tineri antreprenori care au pornit afaceri și au câștigat bani buni. A scris despre români care conduc afaceri din străinătate și a scris despre lideri din provincie. A emis previziuni despre cursul leului și a scris despre bani și stăpânii acestora.

În context, dacă e să privesc cei zece ani și să încerc să-mi amintesc România de atunci și cea de acum, sunt tentat să spun că România de acum pierde. Cea de atunci era poate mai săracă, dar mai optimistă, mai deschisă, mai entuziastă.

Astăzi pare că am ales conformismul, resemnarea și inerția, și trebuie șocuri din ce în ce mai mari pentru a trezi o sclipire de ceva, de orice.

Trist mi se pare faptul că oamenii nu mai înțeleg metafore, și aici intrăm în esența jurnalismului. Jurnalismul este despre ce scrii, despre cum scrii, despre cum îți respecți interlocutorul și cititorul, despre normalitatea unei societăți, lucru pe care colegii mei de la revistă l-au făcut permanent, neobosiți.

În 2004 Business Magazin era cu câțiva ani înaintea societății.

Acum, 18 ani mai târziu, vă lăsăm pe dumneavoastră, cititorii, să decideți dacă societatea s-a mai apropiat de timpuri. Și cât costă, și cât ne costă asta.   ■