Cartierul creativilor din business

Artizanul acestei idei este Andrei Borțun, care s-a gândit să integreze toate localurile din zona Cișmigiu într-o comunitate omogenă, pentru a sublinia ideea că cineva își poate petrece o zi sau o seară de weekend într-un perimetru relativ restrâns, dar cu potențial pentru mai multe activități. Cum funcționează concret?
„Vreau să pot ști că pot merge să mănânc la Pâine și Vin, să beau o cafea la Origo, apoi să văd o piesă de teatru la Apollo sau să merg la o galerie de artă, toate în aceeași zonă a orașului”, explică Andrei Borțun.

A „născocit” această strategie pentru că, spune el, fie ca bucureștean, fie ca străin, nu ești foarte bine ghidat prin zonele de petrecere a timpului liber și în legătură cu activitățile de care te poți bucura atunci când te întrebi: „Unde ieșim azi?”. Prin alăturarea la inițiativa Cartierului Creativ, businessurile din zonă se recomandă între ele clienților și chiar colaborează pentru a da naștere unor proiecte comune, pornind de la ideea că perimetrul vizat găzduiește o foarte mare densitate de galerii, spații expoziționale, studiouri, ateliere și agenții, teatre, cinematografe și muzee, universități de profil (Conservatorul și Universitatea de Artă), magazine, restaurante și baruri.

Antreprenorii și creativii prinși în această rețea se întâlnesc în medie o dată la două luni, pentru a discuta despre cum pot dezvolta cartierul. Tot o dată la două luni, The Institute – „autoritatea” sub umbrela căreia funcționează Cartierul Creativ – lansează un ziar care promovează locurile înscrise în acest maraton al antreprenoriatului creativ. Primul ziar a apărut în luna mai 2018, edițiile fiind distribuite în interiorul locațiilor care compun rețeaua.

„Prin acest proiect, fiecare își lărgește gama de clienți, unii devin furnizorii altora, de exemplu. În România nu prea există instinctul de colaborare, de aceea se impune un astfel de proiect. În plus, această inițiativă ar trebui să crească și consumul cultural din București”, spune Andrei Borțun, CEO la The Institute.
Iar localurile existente deja nu sunt nici pe departe maximul posibil. În următorii zece ani, zona ar trebui să se dezvolte, este de părere Andrei Borțun, ceea ce va duce însă și la o scumpire a spațiilor, astfel că nu orice antreprenor își va putea permite să închirieze un loc în zona Cișmigiu.

Momentan însă, fondatorii micilor  afaceri deja existenți în acea regiune a Capitalei pun pe picioare Cartierul Creativ și speră că businessurile lor se vor dezvolta prin atragerea unui număr mai mare de clienți. Eficiența programului se măsoară prin numărul de organizații noi care se alătură, multe dintre ele din proprie inițiativă, dar și prin creșterea afacerilor și a proiectelor creative deja existente, numărul finanțatorilor și valoarea sumelor investite, numărul festivalurilor și al evenimentelor creative organizate în perimetrul Cartierului.

Kilometrul zero

Până la sfârșitul anului trecut, 113 entități se înscriseseră în Cartierul Creativ, a cărui arie de desfășurare este cuprinsă între bulevardul Regina Elisabeta (la sud), Calea Griviței și bulevardul Dacia (la nord), Calea Victoriei (la est) și Strada Berzei (la vest). Participanții vin cu o paletă vastă de activități, incluzând de la galerii de artă, clădiri de patrimoniu și hoteluri la performing arts (teatru, cinematograf, studio de coregrafie), magazine, universități.

Centrul acestui mic univers este chiar Palatul Universul, un etalon în ceea ce privește reinventarea imobilelor vechi ale Capitalei, în care funcționează în prezent cafeneaua Beans & Dots, teatrul și barul Apollo 111, biroul de arhitectură Cumulus, agenția de publicitate BBDO și spațiul de lucru adaptiv The Leading Edge, alături de alte câteva nume. În jurul palatului gravitează și alți oameni cu idei creative, zona căpătând astfel „o textură socială complexă”, după cum o definește Andrei Borțun.

„Pe parcursul anului 2017 și până în prezent (decembrie 2018 – n.red.), s-au investit 112.000 de euro în acțiuni de conturare și promovare a Cartierului Creativ și în editarea celor patru numere ale ziarului. La acest buget se adaugă costurile directe (legate de echipă) și operaționale al fundației The Institute pentru acest proiect.” Echipa – în sens larg – cuprinde un project manager, un brand manager, doi executive account, echipa de creație, echipa de PR și social media și echipa redacțională a ziarului Cartierul Creativ.

Anul 2017 a fost cel în care s-a schițat proiectul, implementarea acestuia începând în 2018, odată cu evenimentele organizate în cartier și editarea ziarului. Bugetul vine din sponsorizări, dar și din sursele proprii ale fundației The Institute.

Dincolo de întâlnirile prilejuite de lansarea ziarelor, antreprenorii implicați în proiect participă și la dezbateri, conferințe internaționale cu inițiatori și promotori ai unor proiecte similare din Europa pentru schimb de experiență.

În plus, în cadrul expoziției Romanian Design Week 2018, organizată tot de The Institute, a fost amenajat un concept store dedicat Cartierului Creativ, unde au fost expuse și vândute produse ale creativilor din cartier.

„Avantajele sunt în primul rând pentru entitățile din rețeaua Cartierul Creativ. Platformele de comunicare – site, Facebook, Instagram – reprezintă un mijloc de promovare și amplificare a mesajelor acestor entități și, ca un al doilea pas, o șansă în plus pentru dezvoltarea lor. Avantajul nostru este posibilitatea de a gândi și implementa un proiect cu impact mare asupra orașului și a industriilor creative”, mai spune Andrei Borțun.

Unde vrea să ajungă The Institute cu Cartierul Creativ?

„Ne propunem ca, în doi ani, Cartierul Creativ să fie deja un loc consacrat în conștiința bucureștenilor, a românilor și a turiștilor străini. În trei ani, ar trebui să facă parte din programele de dezvoltare și branding ale orașului, desfășurate de administrația locală. În cinci ani, Cartierul Creativ ar trebui să poziționeze Bucureștiul în topul capitalelor europene din perspectiva ofertei creative și a oportunităților de lansare”, spune Andrei Borțun.