Versiunea completă
Afaceri

Care sunt planurile liderului mondial al pieței de curierat pentru țara noastră și care ar fi soluțiile pentru actualele probleme

După ce oamenii s-au oprit din circulat în contextul pandemic, industria transporturilor nu și-a revenit încă la nivelurile din „vremurile normale”. Pe de altă parte, circulația bunurilor a crescut și a depășit chiar cu 10% valorile din 2019. Care este…

Răzvan Botea · 15 octombrie 2022 · 5 min de citit

După ce oamenii s-au oprit din circulat în contextul pandemic, industria transporturilor nu și-a revenit încă la nivelurile din „vremurile normale”. Pe de altă parte, circulația bunurilor a crescut și a depășit chiar cu 10% valorile din 2019. Care este poziția României în noul comerț global?

Pentru comerț, principalul factor de creștere este conectivitatea la nivel de transporturi. Zboruri spre România și zboruri dinspre România. Industria de curierat este construită pe premisa că este nevoie să preiei coletele cel mai devreme posibil și să le poți livra cât mai târziu”, spune John Pearson, CEO-ul DHL, liderul mondial al pieței de curierat. Aflat în Bruxelles, la lansarea studiului anual DHL Trade Growth Atlas 2022, el a răspuns la câteva întrebări adresate de Business MAGAZIN. „De exemplu, dacă un client îți spune că nu poate să primească coletul decât la ora 7, iar tu îi spui că cel mai târziu poți veni la 4, ai pierdut. Astfel, soluția pentru România este să existe zboruri directe cât mai dese dinspre și spre Cluj, București etc. Conectivitatea este cheia”, explică John Pearson.

În România, DHL are 22 de centre Servicepoint. Compania este prezentă pe piața locală de 30 de ani și are aici circa 600 de angajați, operează cu 3 aeronave și deține o flotă de 200 de mașini. La nivel global, operează peste 200 de aeronave și are circa 400.000 de angajați, care generează o cifră de afaceri de 81 de miliarde de euro. Pearson, cu origini britanice, lucrează în companie din 1986. El spune că vrea să devină lider de piață în România: „Vrem să fim mai mari în România. Să continuăm să creștem. Industria de curierat crește mult mai repede decât produsul intern brut. Economia mondială dictează că zona de curierat va crește la un ritm anual de 4-5% la nivel mondial. Ne așteptăm ca DHL să crească cel puțin cu același ritm.”

În ultimii cinci ani, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, industria de curierat din România aproape că s-a dublat, de la o cifră de afaceri totală de 3 miliarde de lei în 2017, la 5,6 miliarde de lei în 2021. Pentru 2022, piața este așteptată să ajungă la circa 6,2 miliarde de lei. „Piețele precum România cresc de obicei cu 10-12%. Așa că mă aștept să fim lideri de piață, să ne extindem și, sincer, să creștem cu două cifre în termeni de venituri și să continuăm să ne creștem facilitățile și să facem în România o rețea de care  să fim din ce în ce mai mândri”, a mai spus Pearson, pentru BUSINESS Magazin.

Pariul DHL este pe creșterea comerțului; liderul pieței românești de curierat este în acest moment antreprenoriala FAN Courier, cu afaceri care au depășit 1 miliard de lei în 2021. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că exporturile României au crescut de la 45 de mld. de euro în 2012, la 75 mld. de euro în 2021. În aceeași vreme însă, importurile s-au dublat, astfel că deficitul comercial a crescut de trei ori în aceeași perioadă. „Prognoza de creștere a comerțului în România este pozitivă. Ne așteptăm ca acesta să crească de două ori mai repede decât PIB-ul”, mai spune CEO-ul DHL. Deficitul comercial poate fi o problemă sau nu, spun economiștii, totul depinde de indicatorii macroeconomici. Pentru România însă, creșterea deficitului comercial arată probleme structurale ale economiei. Este deja celebră expresia că România exportă grâu și importă aluat congelat. Din păcate însă, este o poveste reală și veche, care reverberează în toată economia, pentru că atunci când produci și exporți bunuri cu valoarea adăugată mică, nici nivelul salarial al angajaților români nu poate fi foarte mare.

De asemenea, deficitul comercial, care, în cazul României se traduce și în deficit de cont curent (ieșiri de valută versus intrări de valută), pune presiune pe moneda națională. Numai deficitul comercial pe zona de agro va ajunge în 2022 la 1,3-1,4 mld. de euro, potrivit datelor la șapte luni.  Cea mai importantă piață de desfacere pentru bunurile produse în România care sunt exportate este zona euro, mai ales Germania. Practic, mai mult de 2 din 10 euro care intră în România provin din comerțul cu Germania. Al doilea cel mai important partener comercial al României este Italia, care către care se duc 11% din exporturile României și pe locul al treilea se află Franța.

Situația este similară și la importuri. „Văd comerțul României crescând prin exportul și importul de bunuri cu valoare mai mare, produse mai sofisticate. Vedem că a crescut recent comerțul României cu produse din zona de tehnologie, de exemplu. Industria automotive a crescut de asemenea peste medie în ceea ce privește exporturile.  Pasul în față pe care îl văd este să încercați să continuați acest trend, să puneți mai multă valoare adăugată în exporturile voastre”, spune, pentru Business MAGAZIN, Steven Altman, cercetător la Universitatea din New York și unul dintre autorii studiului  DHL Trade Growth Atlas 2022. Comerțul global s-a descurcat surprinzător de bine în pandemie, este una dintre principalele concluzii ale studiului citat. Cu toate că a suferit o cădere bruscă, dar scurtă, comerțul cu bunuri a recuperat pierderile și a ajuns, în 2022, cu 10% peste nivelul de dinainte de pandemie. De asemenea, premisele pentru viitor sunt bune: comerțul la nivel global va continua să crească, în ciuda șocurilor, iar România și piețele emergente cresc peste media globală și paradigma se schimbă, în sensul creșterii calității în locul cantității, mai spun autorii.

Văd comerțul României crescând prin exportul și importul de bunuri cu valoare mai mare, produse mai sofisticate. Vedem că a crescut recent comerțul României cu produse din zona de tehnologie, de exemplu. Industria automotive a crescut de asemenea peste medie în ceea ce privește exporturile. Pasul în față pe care îl văd este să încercați să continuați acest trend, să puneți mai multă valoare adăugată în exporturi.

Steven Altman, cercetător la Universitatea din New York


 

Ce mai trebuie să citeşti