Care sunt noile oportunități de investiție în inteligența artificială, unde se pot face miliarde de euro?

Inteligența artificială are nevoie de mai mult decât cod și algoritmi – are nevoie de spațiu, răcire și, mai ales, energie. Iar în Europa, bătălia pentru infrastructura care va susține economia digitală de mâine tocmai a început, iar România este pe radarul jucătorilor globali. Nu mai e vorba dacă va atrage investiții, ci când și cum va reuși să le susțină.

Dacă vrei să pui o întrebare pe platforma ChatGPT, pregătește-te să consumi de opt ori mai multă energie decât ai face-o cu o simplă căutare pe Google. Valul investițiilor în inteligență artificială (AI) și digitalizare împinge la limită capacitatea globală de procesare, iar centrele de date devin noua infrastructură strategică a lumii moderne, au transmis speakerii din cadrul ediției speciale a emisiunii de business ZF Live, transmisă din cadrul evenimentului Data Center Forum din acest an. „Vedem o efervescență fără precedent. Anul trecut am construit 3-4 megawați de infrastructură, anul acesta vorbim deja de proiecte de 50 până la 100 de milioane de euro în România”, explică Mihai Manole, CEO Tema Energy – un jucător cheie pe segmentul dezvoltării de centre de date, în cadrul celei de-a 7-a ediții a Data Center Forum, eveniment care a reunit peste 700 de participanți și aproape 30 de speakeri internaționali și locali. România nu mai este o piață de margine.

Sălile pline și interesul în creștere din jurul evenimentelor dedicate centrelor de date semnalează o maturizare clară a pieței din România, care devine un ecosistem în creștere. „Knowledge-ul s-a schimbat. Oamenii încep să înțeleagă că un data center nu este doar o clădire cu servere. Este un asset strategic, un motor economic”, mai spune Mihai Manole. 

De asemenea, la nivel tehnic, România se află deja într-o zonă competitivă având energie regenerabilă în creștere, conectivitate bună și un ecosistem antreprenorial de firme specializate în infrastructură critică – de la climatizare și alimentare continuă, până la stingere incendii și software de automatizare. „România este o piață atractivă. Cu o populație de aproximativ 16-20 de milioane de locuitori, dispune de o bază solidă. Acesta este primul aspect. În al doilea rând, sistemul educațional este bun, ceea ce înseamnă că există specialiști care stăpânesc domeniile relevante – nu mă refer doar la centrele de date, ci la întregul ecosistem tehnologic. A treia premisă, la fel de importantă, este că România dispune deja de o bază solidă în ceea ce privește capacitatea centrelor de date existente și, implicit, de know-how. Profesioniștii de aici demonstrează o bună cunoaștere a domeniului. Cu resursele potrivite, România poate deveni extensia naturală a zonei Europa Centrală”, a transmis Igor Grdić, Regional Director Central Europe, Vertiv – furnizor de infrastructură pentru centre de date.

El subliniază avantajele competitive ale țării: sistemul educațional bun, competențele tehnice locale și infrastructura deja existentă. Ce lipsește? Investițiile mari – de tip hyperscaler, a adăugat Igor Grdić. „Nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune – România poate deveni furnizorul digital al țărilor vecine.”  Pe de altă parte, George Dritsanos, Vice President Secure Power & Data Centers Business CEE at Schneider Electric, este de părere că România are energie, însă are nevoie de mai multă, mai stabilă și mai ieftină. „Cine are energie electrică are un avantaj strategic, a spus CEO-ul NVIDIA, Jensen Huang – și acest principiu ghidează deja deciziile marilor investitori. Este principala provocare astăzi. Avem potențial, dar trebuie susținut cu politici publice clare și sprijin pentru marii investitori. Slăbiciunea României este energia scumpă. Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare pe care o are România acum este atragerea unui hyperscaler important — cum ar fi Microsoft, Google sau Amazon”, a punctat George Dritsanos, expert în infrastructură IT. Wes Cummins, CEO al Applied Digital, merge chiar mai departe și spune că pe lângă energie și conectivitate, România are nevoie și de susținere din partea autorităților statului pentru a atrage atenția investitotilor. „Cred că există pași de parcurs pentru a atinge acest obiectiv. Există o dorință de dezvoltare. România dispune de energie, ceea ce este esențial pentru această piață. Există și pași concreți: Oracle, cred, are deja o prezență semnificativă aici. Dacă începi să construiești astfel de infrastructură, cred că poți atrage clienți de tip hyperscaler. Când vorbim despre hyperscaleri în lume — în SUA, aceștia sunt Microsoft, Amazon, Google, Meta, Apple. Aceștia sunt clienții tipici. Dar ei vor avea nevoie de această infrastructură și în Europa. Și cred că România, datorită resurselor sale energetice, este o țară foarte potrivită pentru astfel de investiții. România are energie, are conectivitate, și cred că există și o deschidere din partea autorităților și a mediului de afaceri pentru a încuraja acest tip de dezvoltare. Există o fereastră de oportunitate pentru România. Țara are cele două ingrediente esențiale pe care le căutăm — energie și conectivitate — iar dacă există voință pentru dezvoltare și un mediu de afaceri favorabil, cred că România are o oportunitate reală, atât pentru companii ca a noastră, cât și pentru economia românească în ansamblu”, a transmis Wes Cummins. Și Mark Acton, Data Center Consultant, co-author of the “EU DataCenter Code of Conduct”, Chartered Engineer, Non-Exec Director, Standards Expert, consideră că dacă o țară are energie și fibră, al treilea ingredient este politica publică – sprijinul guvernului, al autorităților regionale. „Toate țările de pe planetă își doresc o economie digitală puternică. Este esențial în epoca actuală. Pentru a atinge acest obiectiv, ai nevoie de infrastructură digitală solidă – care include atât centre de date, cât și rețea de comunicații. Așadar, orice măsură pe care guvernul o poate lua pentru a încuraja politici care susțin investițiile în infrastructura digitală – inclusiv centrele de date – este foarte importantă”, a spus Mark Acton.El a adăugat că România are nevoie de o astfel de structură dedicată promovării. „Este foarte important să existe o entitate care să reprezinte România în mod constant în fața investitorilor internaționali. Și, în al doilea rând, este esențial ca guvernul să aibă o politică clară și declarată de susținere a investițiilor în centre de date. Asta va inspira încredere investitorilor. Odată ce există o politică guvernamentală clară în acest sens, interesul pentru România va crește considerabil.”Astfel, într-o perioadă în care cererea pentru infrastructură digitală atinge cote istorice, România începe să fie privită cu alți ochi de marile companii internaționale. Poziția geografică favorabilă, capacitatea energetică în creștere și existența unei baze solide de specialiști fac din România un candidat tot mai atractiv pentru investiții strategice, a subliniat Alexandros Bechrakis, Managing Director al Digital Realty Greece. „România este o piață aflată în prima etapă de dezvoltare, ceea ce înseamnă că mai este mult de făcut. Dar tocmai acest lucru înseamnă că există oportunități semnificative. Se întâmplă multe lucruri în întreaga regiune și există oportunități importante pentru toată lumea. Asta include, desigur, Grecia, dar și România. Pentru mine, România are un potențial neexploatat foarte mare. Este o piață foarte stabilă”, a spus Alexandros Bechrakis.

Investițiile încep să se vadă. În București, există deja peste 100 de megawați „ready to build”. Sunt autorizate, au energie aprobată și pot începe construcția, a spus Mihai Manole, adăugând că se pregătește inclusiv un proiect de 200 de megawați – un gigant evaluat la 1,4 miliarde de euro, doar în partea de infrastructură, fără a integra și partea IT. „Faptul că nu avem încă un hyperscaler nu înseamnă că România nu este pe hartă. Dimpotrivă. Avem deja clustere în Craiova, centre hibride, proiecte scalabile. Se întâmplă, doar că la o scară mai mică. Noi anul trecut am construit între 3 și 4 megawați de data centre. Cele mai multe dintre ele au fost de tip guvernamental sau on-premise pentru clienți care își folosesc propria infrastructură de date.” În prezent, „pe masă” se află un proiect de 200 de megawați care se pregătește de stadiul de a fi gata de construit, fiind în curs de definitivare în vestul Bucureștiului. „Investiția va fi de la 1,4 miliarde de euro în sus. Așadar, se pregătesc proiecte”, a spus Mihai Manole.El a explicat că, în Europa Centrală și de Est, costul mediu pentru un megawatt complet echipat de infrastructură de data center, fără a include componenta de IT, variază între 7 și 9 milioane de euro. „Anul trecut am lucrat la proiecte cu valori cuprinse între 20 și 30 de milioane de euro, unele dintre ele fiind încă în desfășurare. Pentru următorii doi – trei ani avem un portofoliu de proiecte între 50 și 100 de milioane de euro, integral în data centere. Acest lucru arată maturizarea pieței de inginerie și de instalații în general din România.” 

Dacă România își dorește să atragă investiții serioase în centre de date, trebuie să creeze un mediu predictibil și să abordeze strategic dezvoltarea acestui sector, consideră Alexandros Bechrakis.

Printre măsurile esențiale se numără:

• Încredere din partea statului – Guvernul trebuie să colaboreze cu operatorii specializați, nu să concureze construindu-și propriile centre de date.

• Simplificarea birocrației – Autorizările și reglementările trebuie eficientizate pentru a nu bloca investițiile.

• Acces la finanțare – Negocierea și utilizarea fondurilor europene dedicate digitalizării pot susține investițiile în centrele de date.

• Planificare proactivă – Identificarea din timp a zonelor potrivite pentru dezvoltare poate accelera implementarea proiectelor.

• Colaborare cu industria – Formarea unor echipe guvernamentale competente, care să înțeleagă domeniul și să lucreze împreună cu jucătorii locali și internaționali.

România are deja know-how și exemple solide, trebuie doar să le valorifice inteligent.

Alexandros Bechrakis a mai adăugat că există mai multe tipuri de centre de date – precum hyperscale, multi-tenant, carrier-neutral – fiecare răspunzând unor nevoi diferite ale pieței – de la marile platforme cloud, la companii care închiriază spații dedicate, până la centre care facilitează conectivitatea între mai mulți operatori.