Care este legătura dintre oamenii super-bogați și boala secolului XXI, care face ravagii printre oamenii cu bani?

Poți fi om bogat și om sărac în același timp? Dacă bogăția înseamnă bani și pe drumul până la ei ți-ai pierdut prietenii, da, te poți numi un sărac om bogat. Sau un om siNgur. Singurătatea îi face pe cei mai mulți oameni nefericiți. Există o legătură între singurătate, boala secolului XXI, și bogăție. Business Insider a încercat să o scoată la lumină prin intermediul a patru povești.

Când Lisa Johnson s-a lansat în cariera de strategie de afaceri acum opt ani și a devenit rapid milionară, multe lucruri din viața ei au dispărut. Datoria ei către alții este unul dintre acestea. Și nevoia de a-și planifica meticulos bugetul și grijile cu privire la costurile de îngrijire a celor doi copii gemeni au săi. Și, destul de misterios, unii dintre prietenii ei. „Era ca și cum n-aș mai fi existat – au dispărut din viața mea”, a povestit ea. Johnson, care a crescut
într-un complex rezidențial din Anglia, a spus că nu și-a schimbat modul în care îi trata pe oamenii din jurul ei, așa că „a fost un șoc. Nimeni nu mi-a explicat ce se întâmplă. Pur și simplu m-am simțit abandonată”. Lisa Johnson avea datorii de 35.000 de lire sterline, sau aproximativ 44.800 de dolari, în urmă cu zece ani. Afacerile ei au produs peste 20.000.000 de lire sterline în acest interval de timp.

Johnson nu este singura căreia averea i-a retezat relațiile de-o viață. Se întâmplă și peste ocean, în SUA, unde clasa milionarilor tinde să crească, ajungând să reprezinte peste 6% din populația țării. Unii milionari care și-au construit singuri averea simt un gust dulce-amar al succesului, dat de pierderea vechilor prieteni și a familiei.

Unii ar putea munci mai multe ore decât majoritatea sau ar putea avea obiceiuri în privința cheltuielilor diferite față de cercurile lor sociale – obiceiuri care au contribuit la îmbogățirea lor. De-a lungul timpului, spun ei, s-au simțit judecați pentru că trăiesc diferit, un subiect care pare imposibil de abordat de unul singur și care poate crea prăpăstii între cele mai strânse legături.

Averea poate aduce libertate financiară, dar și pierderi relaționale greu de anticipat. Povestea Lisei Johnson arată că succesul rapid a venit la pachet cu dispariția unor prietenii, fără explicații clare. Deși nu și-a schimbat comportamentul față de ceilalți, reacțiile din jur au fost diferite, lăsând-o cu sentimentul de abandon. Astfel, ideea că banii rezolvă totul este contrazisă de realitatea emoțională a celor care îi obțin.

Ca să pună sare pe rana singurătății, mai nimeni nu vrea să audă oameni bogați plângându-se. Copiii Nepo (nepo de la nepotism) sunt frecvent huliți, fie pentru că părinții lor sunt sau au fost vedete care domină Hollywoodul, fie pentru că sunt proprietari de locuințe în scumpul New York care își cumpără apartamente din renta primită de la părinte. În lumea divertismentului, emisiuni TV și filme precum „Lotusul alb”, „Succesiunea” și „Parazitul” au dominat cultura ani de zile, stigmatizându-i pe cei ultrabogați (adesea chiar cu ajutorul celor înstăriți).

Totuși, milionarii nu sunt lipsiți de probleme relaționale. Într-un fel, ei pot avea experiențe complet unice, deoarece „lumea nu este foarte plină de compasiune față de acest tip de probleme și durere”, a spus Amanda Clayman, terapeut financiar care găzduiește seria de emisiuni Audible „Investiții emoționale” a Fresh Produce Media.

Singurătatea este ceva din care nici măcar cei bogați nu își pot cumpăra evadarea. Dimpotrivă, înțelegerea modului în care banii schimbă relațiile este primul pas pentru a le păstra.

Schimbarea priorităților

 Milionarii care și-au creat averea prin propriile puteri tind să aibă câteva calități distincte. În primul rând, relația lor cu banii poate fi diferită de cele ale prietenilor lor. Ei s-ar putea concentra mai mult pe obiective financiare pe termen lung și ar putea fi mai stricți în ceea ce privește economisirea. Când Lane Kawaoka a devenit milionar cumpărând proprietăți de închiriat, și-a dat seama că noua sa bogăție îl făcea să se simtă singur. O mare parte din această problemă avea legătură cu mentalitățile diferite.

„Colegii mei nu înțelegeau lucrurile pe care le consideram importante”, a povestit Kawaoka. „Nu era pentru că acei oameni erau mai puțin inteligenți decât mine; eram doar preocupați de lucruri diferite.” În cele din urmă, a încetat să mai vorbească despre obiectivele sale pentru că se temea că sună ca și cum se laudă. De asemenea, nu voia ca oamenii să presupună că are mulți bani de cheltuit: „Fiind încă frugal la vremea respectivă, nu voiam un motiv pentru care să trebuiască să plătesc tot timpul cheltuielile pentru distracția prietenilor mei.” De când a devenit milionar de primă generație, Lane Kawaoka și-a găsit prieteni în rândul altor oameni bogați. Milionarul se poate trezi izolat într-o nouă bulă de clasă socială, deoarece „este greu să planifici și să ții legătura cu oameni care pur și simplu nu pot face aceleași lucruri pe care le poți face și tu”, a constatat Clay Cockrell, un asistent social clinic autorizat, specializat în persoane cu averi mari. Uneori, programul de lucru necesar pentru a rămâne bogat este cel care îi îndepărtează pe prietenii vechi și pe membrii familiei. Jeremy Barker, un CEO milionar al unei companii care vinde uși unicat, a fost pompier. Înființarea propriei companii a însemnat să lucreze mai multe ore în paralel. „Colegii mei de la stația de pompieri începuseră să mă tachineze din ce în ce mai mult pentru cât de mult munceam”, a povestit Barker. „Nu mai petreceam la fel de mult timp cu ei pentru că aveam alte priorități – ei voiau ca eu să stau cu ei în zilele libere, însă eu trebuia să lucrez mereu la afacere.” Curând, colegii au încetat să-l mai invite. Încercările sale de a-și împărți timpul între cele două locuri de muncă l-au lăsat distras și distant. În ziua în care șeful pompierilor l-a încurajat să demisioneze de la stația de pompieri pentru a-și prioritiza mai bine compania și familia, Barker își amintește că acasă a fost întâmpinat cu tăcere.

„Doar câinele meu m-a întâmpinat – soția și fiica mea nici măcar nu au ridicat privirea”, a spus el. „Soția a observat că eram frustrat și mi-a spus că dacă vreau să fiu tratat ca un tată trebuie să încep să mă prezint ca unul.”

Percepuți ca snobi

Chiar dacă milionarii cred că sentimentele lor – și potențialele judecăți – nu sunt evidente, adevărul iese de obicei la iveală. Johnson își amintește că și-a împărtășit gândurile despre bani prin intermediul rețelelor de socializare, explicând acolo cum a muncit din greu pentru a scăpa de datorii.

„Am simțit adesea că asta i-a iritat pe câțiva dintre prietenii mei”, a spus ea. „Au fost o mulțime de comentarii care au părut pasiv-agresive, cum ar fi: «E în regulă pentru tine», «E în regulă pentru cei norocoși» sau «Așa trăiește cealaltă jumătate».”

De-a lungul timpului, orele lungi de lucru, invitațiile refuzate și obiectivele financiare clar diferite pot duce la schisme în relațiile milionarilor cu ceilalți. Tensiunile pot ajunge la apogeu mai ales când vine vorba de împrumuturi de bani.

Jeremy Barker caută relații autentice, reciproce în acest moment al vieții sale. „Un membru al familiei mi-a cerut recent bani după ce mi-a spus că s-a «lenevit» în ultima vreme”, a spus Barker.
„Mi-aș dori doar să-l pot învăța pe tipul asta – care este și inteligent și capabil fizic – cum este să muncești din greu.”

Milionarii de primă generație dezvoltă adesea o relație diferită cu banii, orientată spre disciplină și obiective pe termen lung. Această schimbare îi poate îndepărta de prietenii care nu împărtășesc aceleași priorități sau stil de viață. În cazul lui Lane Kawaoka, diferențele de viziune au dus la tăcere și retragere din conversații despre bani. În timp, aceste discrepanțe creează o izolare subtilă și împing oamenii spre noi cercuri sociale.

„Am văzut prea multe rupturi familiale izbucnind atunci când așteptările nu sunt clar exprimate”, avertizează Joy Slabaugh. Milionară și terapeut financiar, Slabaugh i-a cerut unei rude să semneze un acord privind plăți lunare de 100 de dolari, doar cu dobândă, cu principalul scadent la trei luni după plata inițială, pentru un împrumut de 1.000 de dolari. În mintea ei, Slabaugh s-a întrebat dacă a-i împrumuta bani unei rude, chiar și cu un plan de rambursare, a fost mișcarea corectă:
„Mi-era teamă că a-i da bani – chiar și ca împrumut – ar putea fi mai mult dăunător decât util”, nefăcând altceva decât să încurajeze pasivitatea rudei în a-și rezolva problema.

Persoana împrumutată a ținut pasul cu plățile la început, dar apoi au urmat luni de tăcere. Slabaugh a aflat mai târziu că ruda trecea prin niște probleme personale și „a simțit atât de multă rușine” că nu a returnat banii imediat, încât nu a mai răspuns.

„Dacă aș fi fost mai clară și mai sinceră din punct de vedere emoțional de la început, am fi putut evita lunile de tăcere și poate am fi putut reduce tensiunea emoțională”, a spus Slabaugh.

Deschiderea este cheia

 Pentru unii milionari, minimalizarea sau chiar ascunderea averii lor se simte ca un plasture peste rana pe care ar reprezenta-o rezolvarea problemei. În timp, omisiunile pot tensiona relațiile. „Este o barieră în calea intimității, în sensul cunoașterii reale și al conexiunii pentru setul unic de experiențe ale celuilalt”, a spus Clayman.

Pentru a fi o persoană sănătoasă și echilibrată, ai nevoie de comunitate, a constatat Cockrell. Milionarii, care sunt încă o vastă minoritate financiară, „se întâmplă ca pur și simplu să aibă ceva în plus care le complică lucrurile”.

Pentru a combate izolarea, deschiderea și vulnerabilitatea sunt esențiale, chiar dacă implică riscuri. Specialiștii recomandă construirea relațiilor prin experiențe comune, nu doar prin resurse financiare. Implicarea în comunitate, voluntariatul și menținerea legăturilor vechi pot readuce echilibrul emoțional. În final, lecția centrală este că relațiile autentice nu se cumpără, ci se construiesc prin prezență, sinceritate și contribuție personală.

El crede că primul pas este să te deschizi încetul cu încetul față de oameni, știind că unii se pot chinui cu acceptarea adevărului – sau pot încerca să profite de el – dar că nu este treaba ta să te ocupi de reacțiile altor oameni. Cockrell a spus că a fi bogat este ca și cum ai fi excepțional de frumos. „Oamenii vor fi atrași de tine din diferite motive”, a spus el, „și este important să-ți asumi acest lucru, dar să nu lași asta să-ți întunece neapărat judecata”. Kawaoka a spus că întâlnirea cu alți milionari, în special cu alți membri de primă generație ai grupului, l-a făcut să se simtă mai puțin singur. „Acești oameni – mulți dintre ei cu averi nete de șapte și opt cifre – nu sunt aroganți sau extravaganți”, a explicat el. „Sunt oameni care au pierdut bani, și-au revenit, au învățat lecții și au mers mai departe.” Împrietenirea cu alții ca el a fost o mare ușurare și un moment de autodescoperire. „Nu eram introvertit așa cum credeam; eram doar un extrovertit care nu-și găsise niciodată tribul”, a spus el. Conexiunile, desigur, nu trebuie să se limiteze la persoane cu aceeași avere netă. O modalitate excelentă de a cunoaște oameni este prin voluntariat și prin oferirea de ceva în schimb, a spus Cockrell, dar mare atenție la impulsul de a dona banii. „Nu scrie doar cecul”, a spus Cockrell. „Du-te și ia un ciocan, pune niște supă în cutii, ieși afară și cunoaște oameni, astfel încât să nu fie vorba doar de bani. Înseamnă să-ți creezi legături și să contribui.”

Barker este încă pompier cu jumătate de normă, preluând ture la fiecare câteva luni. „Accept multe glume; îmi spun Domnul Milionar sau îmi cer sfaturi de afaceri sau de viață”, a spus el. Totuși, pentru el este o modalitate de a rămâne conectat cu vechii săi prieteni. Uneori, a oferi înapoi poate însemna să-ți tratezi bine echipa de-o viață. Johnson a spus că își ia în fiecare an aproximativ 20 dintre prietenii ei de lungă durată într-o excursie cu iahtul prin Grecia. „Nu mi-am dat seama cât de mult îi luam ca pe ceva dat, dar acum le sunt atât de recunoscătoare”, a spus ea. „Știu că pot avea încredere în ei pentru că m-au plăcut înainte să fac bani.”    

Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru