Versiunea completă
Actualitate

Campioană la construit, dar nu la întreținut: România ridică spitale și autostrăzi pe bani publici, dar îi lipsesc oamenii, utilajele și un plan pentru „după”

România intră în 2026 aproape de maximele istorice. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% în primele unsprezece luni din 2025 față de anul anterior, foarte aproape de recordul din 2023, iar sectorul a ajuns să cântărească 8,7% din PIB în primele trei trimestre — cea mai mare pondere din Uniunea Europeană și aproape dublul mediei de 5% a statelor membre.

Bogdan Alecu · 15 iunie 2026 · 3 min de citit

Cu un sector ajuns să cântărească aproape 9% din PIB, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, România rămâne campioana continentală a construcțiilor. În spatele cifrelor record stau însă o dependență tot mai mare de banii publici, materiale care refuză să se ieftinească și o nouă taxă pe carbon. Iar cei care ridică spitalele, autostrăzile și fabricile țării avertizează: adevărata provocare nu e să construiești, ci să ai cu ce și cu cine — și ce faci cu ele după ce le inaugurezi.

România intră în 2026 aproape de maximele istorice. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% în primele unsprezece luni din 2025 față de anul anterior, foarte aproape de recordul din 2023, iar sectorul a ajuns să cântărească 8,7% din PIB în primele trei trimestre — cea mai mare pondere din Uniunea Europeană și aproape dublul mediei de 5% a statelor membre. Motorul principal îl reprezintă lucrările de inginerie, acolo unde se regăsesc infrastructura și marile spitale finanțate din fonduri publice, ajunse la niveluri record. Construcțiile nerezidențiale au urcat cu peste 11%, iar cele rezidențiale cu 12%.

În spatele acestui avans se adună însă riscurile. Prețul cuprului a sărit cu 40%, o nouă taxă pe carbon ar putea scumpi materialele cu 10–15%, finanțarea a devenit selectivă, iar dependența de banii publici rămâne structurală. La nivel global, tabloul este aproape invers: un pipeline care se subțiază, dar costuri care refuză să cedeze, pe fondul unei inflații de 3,8% și al unor salarii ajunse, în decembrie 2025, la cel mai ridicat nivel din ultimele treisprezece luni, arată raportul global Cushman & Wakefield.

Cei mai mari antreprenori avertizează că provocarea adevărată începe după inaugurare. „În 5–10 ani aceste spitale vor arăta ca cele făcute acum 50 de ani” dacă nu se alocă fonduri pentru întreținere, atrage atenția Cristian Erbașu, care dă exemplul complexelor sportive prost gestionate, ajunse să arate mai rău decât cele vechi. În opinia sa, lucrările de mentenanță nu îi mai interesează pe marii constructori internaționali, care se vor retrage spre alte piețe, astfel că întreținerea va rămâne tot în sarcina firmelor cu specialiști în construcții.

Pe segmentul medical, harta proiectelor se extinde, iar pe ea apar și jucători străini. Constructorul turc CCN, care ridică patru spitale în România, își anunță intrarea pe piața locală de hospitality și real estate. „Am construit peste 2 milioane de metri pătrați de spitale și operăm aceste unități în sistem PPP pentru guvernul Turciei. Nu suntem doar constructori, suntem specialiști în sănătate”, spune Burak Vardan, președinte al boardului CCN Holding.

Marea întrebare rămâne însă resursa umană. Cătălin Vișan, de la Concelex, atrage atenția că pe piață sunt aproape 170.000 de posturi neacoperite, în timp ce un proiect de anvergură ajunge să fie blocat sute de zile în avize și autorizări. Iar din zona furnizorilor de utilaje vine un semnal de recalibrare, nu de prăbușire. „Cifra de afaceri a înregistrat o scădere, dar a fost o scădere benefică, pentru că este mult mai important să vinzi utilaje care lucrează, care generează bani și pentru client, și pentru vânzător”, spune Liviu Neagu, CEO al Bergerat Monnoyeur România.

Pe infrastructura rutieră, semnalele merg în aceeași direcție. Statul a semnat la finalul lunii mai primele contracte finanțate prin programul SAFE, pe autostrada A8, dar costurile rămân ridicate — până la 40 de milioane de euro pe kilometru în zonă montană —, iar piața s-a maturizat la doar șase companii cu cifre de afaceri de peste un miliard de euro, dependente în proporție de circa 90% de bitumul din import.

Acesta este peisajul cu care intră în pagini suplimentul ZF Construcții: o piață care livrează ca niciodată, dar care își numără tot mai atent banii, oamenii și utilajele. Anii buni au fost reali. Întrebarea, pe care o pun deopotrivă antreprenorii români și partenerii lor străini, este cât de durabili.

Ce mai trebuie să citeşti