BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: Iulian Stanciu, eMAG - „Noi creăm aici și mergem cu execuția și în afară, ceea ce e un lucru relativ nou”

Și așa a și fost: am ajuns la sediul eMAG cu intenția de a realiza un interviu de o oră, suficient pentru a acoperi un material în revistă, dar am plecat după mai bine de două ore, la finalul unei discuții relaxate. „Relaxat“ e și unul dintre atributele care i se potrivesc cel mai bine CEO-ului eMAG: zâmbind, mi-a povestit de ce crede că admirația colegilor din business nu a fost îndreptată către el, ci către compania pe care o conduce.

„Cred că imaginea mea a contat foarte puțin pentru succesul eMAG, cred că lucrurile stau de fapt invers”, mărturisește Iulian Stanciu. E emoționat atunci când spune că s-a întrebat de ce l-au votat oamenii pe el, „pentru că mulți nici nu mă cunosc personal, poate au citit câteva articole, dar nu am ieșit foarte mult în zona asta, să interacționez. Cred că oamenii apreciază rezultatul și compania sau companiile pe care le conduc și aici e vorba de o apreciere dată tuturor din companie care creează și construiesc”.

Acesta e un lucru pe care eMAG îl face diferit față de marile companii multinaționale, „care creează în afară: noi creăm aici și mergem cu execuția și în afară, ceea ce e un lucru relativ nou. Toată partea asta de dezvoltare și creație, de procese noi, de lucruri noi este foarte interesantă și foarte atractivă pentru cei care au un spirit antreprenorial. Și avem foarte mulți oameni care au avut companii sau care vin din zona antreprenorială, care au lăsat businessurile lor și au venit în eMAG să construiască la o scară mult mai mare”.

Cele nouă ediții ale catalogului 100 cei mai admirați CEO din România sunt dovada că admirația nu este un dat. Pe primul loc în clasamentul celor mai admirați manageri s-au aflat în ultimii cinci ani antreprenori, după ce poziția a fost ocupată în 2010 și 2011 de Mariana Gheorghe, fost CEO al Petrom, și apoi, în 2012 și 2013, de Steven van Groningen, președinte și CEO al Raiffeisen Bank (aflat în continuare în top 10). ​2014 i-a adus primul titlu de cel mai admirat CEO lui Iulian Stanciu, iar în 2015 primul loc i-a revenit lui Dragoș Pavăl, președinte al Dedeman, liderul pieței locale de bricolaj. În 2016 și 2017, mediul local de business l-a desemnat pe Florin Talpeș, cofondator și CEO al Bitdefender drept cel mai admirat manager din România.

Anul acesta, CEO-ul eMAG a primit din nou cele mai multe voturi din partea oamenilor de afaceri și a celor implicați în economia românească.Anul acesta am avut parte de câteva salturi spectaculoase, așa cum a fost cazul lui Daniel Dines, CEO și cofondator al UiPath, sau intrarea antreprenorului Dan Isai, de la Salad Box, direct pe locul 10.

Și chiar dacă top 5 a rămas aproape neschimbat în ultimii ani, restul clasamentului a cunoscut schimbări semnificative. Prezența doamnelor a fost relativ scăzută, dovadă stând și faptul că în top 10 se regăsește doar Cristina Bâtlan, cea care a dus numele Musette în marile capitale ale modei.
„Nu cred că e o zonă închisă, sper să apară mulți, mulți alții și să fie inspirați de ceea ce facem noi”, spune Iulian Stanciu, referindu-se la faptul că, alături de el, pe podiumul ultimilor trei ani s-au mai aflat Dragoș Pavăl și Florin Talpeș.

„Cred că zona de antreprenoriat a ieșit foarte mult în față în ultimii cinci ani. Dacă ne uităm în trecut, erau foarte mulți manageri valoroși veniți din companiile multinaționale mari, pentru că ei știau – au învățat, au făcut foarte mult și au dezvoltat companiile multinaționale în România. Ei sunt specialiști. A venit apoi o zonă de antreprenoriat care a fost apreciată pentru că aduce foarte multă speranță și oamenii își pun în businessul ăsta și în curajul antreprenorilor români foarte multă speranță în construcția societății și a României SRL, care să se traducă într-o viață mai bună și pentru ei. Iar toate lucrurile pe care noi le spuneam – «Uite, suntem și noi, românii, în stare să construim ceva, mergem și afară și avem succes, suntem apreciați de clienți din afară» – rezonează cu fiecare om în parte.”

Mai mult, crede CEO-ul eMAG, cam toți antreprenorii români din zona de top au început să se implice mai departe și social, în comunitate.
„Florin Talpeș și cu mine ne ocupăm de zona de educație, sunt mulți care se ocupă de proiectele de la RBL (Romanian Business Leaders – n.red.), iar lucrurile astea încep să se vadă, pentru că ceilalți simt transferul de valoare pe care îl primesc de la acești antreprenori de top. E un fenomen foarte bun, care ar trebui continuat – să dai cât mai mult din ce ai, indiferent că e vorba de timp, bani sau cunoștințe către ceilalți pentru a alimenta zona de antreprenoriat, care până la urmă produce o mare valoare în societate, adică rezolvă niște probleme sociale și creează niște bani, niște locuri de muncă pe plan local.”

În România există exemple suficient de puternice, dar nu suficient de multe, crede Iulian Stanciu. O primă soluție pe care el o identifică este existența unei comunicări mult mai pozitive: „Prin avalanșa de știri negative pe care o citim în fiecare zi ne deprimăm, iar lucrurile nu stau chiar așa în realitate. Eu, spre exemplu, am început să mă uit și la zona macro, la indicatori, și sunt foarte multe lucruri bune. Însă din cauza luptei între o multitudine de subiecte, nu mai ajung știrile pozitive la suprafață”.

Lecții de CEO

„La primele ieșiri în presă nu mă pricepeam, nu am făcut cursuri, ulterior am avut pe cineva care m-a învățat să vorbesc în public¨, își amintește CEO-ul eMAG.

Spune că a învățat din experiență și din feedback-ul de la fiecare întâlnire. „Am spus și multe lucruri poate mai dure la început, dar am rămas, ca abordare, destul de direct – spun ceea ce cred și ceea ce e important și valoros.”

Și așa a mai învățat un lucru: zona de media are niște obiective de business, care au legătură cu traficul (numărul de cititori din online în cazul publicațiilor prezente în acest mediu), iar traficul are legătură cu cât de interesantă este știrea. „Dacă vorbesc eu de tot felul de concepte abstracte, o să fie total neinteresant; trebuie mai degrabă să dau eu din casă informații pozitive pe care omul să poată construi o știre și ceva trafic. Asta cred că a fost o lecție pe care am învățat-o destul de repede și care m-a ajutat, iar astfel mi-am creat o relație bună cu presa, pentru că am fost destul de transparent.”

Iulian Stanciu recunoaște că a fost criticat de multe ori, fiind și destui jurnaliști care au avut o altă opinie decât a lui.
„Chiar recent, acum un an, a fost cineva care tot scria că pierd bani aiurea, că îi cheltui, că am făcut un business nesustenabil, dar învăț din fiecare lucru de genul ăsta. Înțeleg ce ar trebui să explic mai bine, ce ar trebui să fac altfel.”

În Statele Unite, în zona de tehnologie sunt businessuri care stau 5-7 ani, chiar și timp de 10 ani și investesc foarte mult pentru a crește și pentru a ajunge la o dimensiune la care pot fi profitabile și pot genera cash-flow, explică Stanciu. În România, lipsa de acces la capitalul de risc i-a împins pe antreprenori într-o altă direcție. Astfel, spune el, companiile s-au construit cu pași „foarte mici”.

„Ce am reușit eu să fac a fost să merg în niște pași mai mari, am găsit un investitor, i-am spus o poveste, am construit în spatele poveștii un business plan pe 10 ani cu niște asumpții destul de bine argumentate, iar el le-a crezut. Și am început să merg pas cu pas pentru a demonstra că ceea ce am pus acolo se poate realiza. Am primit mulți bani, adică 200 de milioane de dolari în cinci ani, iar cu banii ăștia am investit foarte mult. Și am investit în tehnologie, în extindere internațională, în oameni și în creșterea oamenilor, în logistică.”

Acesta a fost un model nou pentru antreprenoriatul din România – asocierea cu un investitor mare, care îți oferă o sumă importantă de bani dar îți permite să păstrezi controlul asupra businessului, urmând să plătești pentru banii respectivi cu niște acțiuni din afacerea respectivă.
În momentul de față, au trecut cei cinci ani de investiții, iar compania se află într-o zonă de profitabilitate în România și „ușor-ușor” va ajunge acolo și în alte zone în care este prezentă.

În timp, și-a dat seama cât de important e să ai răbdare și să asculți un feedback real al oamenilor și să îi încurajezi să îți spună adevărul, „nu să te perie. De multe ori, tendința este să te sui într-un turn de fildeș și să spui: «Mamă, ce-am făcut!».” Spune că a descurajat acest lucru în companie, încercând să implementeze o cultură a pragmatismului „și să ne spunem lucrurile pe față chiar dacă trebuie să ne certăm, într-un mod constructiv, sigur”.

Iulian Stanciu este de părere că obiectivul unei companii pleacă de la viziune și de la misiune – „misiunea fiind că vrem să le salvăm oamenilor timp și bani, iar viziunea, că vrem să fim cel mai mare retailer din Europa Centrală și de Est. De aici ne-am setat niște obiective care sunt în linie cu povestea, să spunem, pe care am vândut-o investitorilor și cu dorințele mele și ale colegilor mei, de extindere internațională, de extindere a gamei de produse, de întărire a ecosistemului prin servicii conexe”.

S-au conturat, astfel, două direcții: una de cultură și a doua de strategie.
„Cultura am construit-o în așa fel încât să servească obiectivelor mari, misiunii și viziunii noastre. Cultura nu are cum să fie altfel decât una în care eu mă încadrez, în care eu exemplific ceea ce spun acolo. În România mai merge să zici ca popa dar să nu faci ca popa, însă în business nu prea merge. Eu nu pot să stau doar în vacanțe și pe urmă să le cer tuturor să fie foarte implicați în business.”

Atunci când judecă oamenii, CEO-ul eMAG îi judecă mai ales după valori. „Au comportamentul pe care ni-l dorim? Lasă rezultatul, pentru că e posibil să fi făcut multe greșeli. De aici a apărut toleranța greșelii – nu ai cum să crești și să inovezi fără să tolerezi greșeala. În momentul în care vorbești despre greșeală, ai nevoie din nou de niște comportamente – să fii onest, să vii să spui «Am greșit» este un act de curaj și onestitate.”
A citit și despre alte companii, cum ar fi Apple, Google sau Amazon – companii din zona de tehnologie.

Avantajul domeniului în care activează e că veștile circulă repede „și dacă iese ceva din America sau mai nou din China aflăm imediat. În plus, ne-am dus foarte des la evenimente în afară, la evenimente mari, unde am avut acces la un know-how pe care nu îl găsești în reviste. Stând de vorbă cu oamenii de acolo îți dai seama de multe lucruri, dar pe de altă parte e și o lecție de umilință pe care o luăm de fiecare dată, una foarte valoroasă pentru toți liderii de business. Ne cam dăm seama că avem multe de făcut, iar turnul de fildeș pe care ni-l construim nu e chiar atât de puternic. Pentru a rezista în fața competiției globale e nevoie să construiești în continuare, e nevoie să te extinzi, oportunitățile sunt mari.”

România, blocată între potențial și lipsuri

Cât de departe sunt însă antreprenorii din România de cei din afară, mai ales de cei din Statele Unite? Care e diferența dintre mediul local și cel de acolo? „Vorbim de mentalitate, de apetitul pentru risc, care este total diferit. În România greșeala e stigmatizată și ești pus la colț când ai greșit, acolo dacă ai dat-o de două ori în bară nu e nicio problemă, mergi mai departe. Pe de altă parte, vorbim de piețe foarte mari – una e piața din America sau din China, de unde pleacă marile companii pe drumul global, și alta e să pleci dintr-o piață mică cum e România sau chiar Europa, care e foarte fragmentată în piețe naționale. De-asta, spre exemplu, în Europa nu există jucători mari de tehnologie, la nivel global.”

CEO-ul eMAG crede că avem foarte multe lucruri bune și un potențial mare, mai ales dacă vorbim de zona de business și de antreprenoriat. El spune că România e o putere regională, nu doar în tehnologie, dar și în general – România are cele mai mari cheltuieli de apărare din zonă, cele mai importante resurse, nu doar cele de energie, dar și de capital uman, mai ales pe zona de tehnologie. Prin urmare, argumentează Stanciu, România poate deveni și o putere economică regională, iar Bucureștiul, un hub regional de business și de tehnologie.

„Lucrurile astea ar trebui spuse și, la un moment dat, puse și într-un plan. Nu e suficient să ai câțiva antreprenori care construiesc businessuri, trebuie să existe și un cadru ceva mai mare, ideal un plan de țară. Dar nu un plan de țară care să fie subiect de bătălie între instituții sau între partide. Susținerea companiilor românești, a antreprenoriatului românesc este un subiect care ar trebui să unească pe toată lumea. Nu ai de ce să dezbați dacă e rău sau bine. Că dai mai mult la un județ sau mai mult la o industrie și mai puțin la alta, astea se pot dezbate, e foarte bine.”

Există însă și o serie de aspecte ce trebuie îmbunătățite la nivel național, cele mai importante fiind infrastructura de transport și cea de utilități, care vor mai crește în România cu 20-30% în câțiva ani, crede Stanciu.

„Apoi trebuie să facem câteva chestii ceva mai inteligente, să pariem pe anumite domenii care ne pot aduce niște pași mari în față. Iar aici vorbim din nou de infrastructură digitală și de educație, de punerea în valoare a capitalului uman, unde din păcate stăm prost. Primul pas în construcția unui lucru este înțelegerea și acceptarea realității. În ceea ce privește potențialul uman, suntem pe ultimul loc în Europa, iar asta ține de sistemul educațional.”

Problema, în opinia sa, pleacă de la subfinanțarea mare a sistemului și de la salariile mici ale profesorilor, care fac educația neatractivă pentru mulți oameni talentați. Există câțiva care sunt vocaționali, care au o pasiune pentru asta, dar calitatea profesorilor în general este din ce în ce mai slabă, observă Stanciu.

„Important este ce vrei să servești cu sistemul de învățământ, unde vrei să fie țara; noi avem un sistem bazat pe învățare mecanică, pe memorarea informației, în condițiile în care lucrurile s-au schimbat destul de mult. Informația a început să fie pusă pe un suport extern, pe cărți, după care a fost pusă în cloud. Asta face informația accesibilă și chiar abundentă, astfel încât oamenii de business sau cei care vor forma societatea în viitor au nevoie să deprindă niște abilități noi. Acestea sunt cele de curățare a informației, să vezi care e informația utilă, care este informația adevărată, și apoi să ai capacitatea să interpretezi respectiva informație. Pentru asta nu ar trebui omorât spiritul inovativ și nici autenticitatea copiilor, ei ar trebui învățați să se exprime.”

CEO-ul eMAG vorbește de sistemul britanic și de cel american, observând că acestea s-au schimbat: se vorbește foarte mult de selecția informației, există foarte multă practică, se fac corelații statistice încă de la 8-9 ani. Ei pornesc mult mai ușor, după care accelerează începând cu clasa a IX-a sau a X-a pentru a specializa copiii pe zona de care sunt ei pasionați. „La cunoștințe de matematică în clasa a V-a îi batem de îi rupem, dar la cunoștințe despre viață la 20 de ani ne bat ei de ne rup. Aici e diferența fundamentală, și ea vine de la întrebarea «Pentru ce pregătim noi copiii?»”.

Pentru a exemplifica lipsurile datorate infrastructurii, el amintește că salariile din vestul țării sunt duble față de cele din est. „Acolo ai acces la infrastructură și au venit tot felul de investiții mari, care folosesc deocamdată doar forța de muncă. Păi nu s-ar duce mai departe, și în Moldova? Ba da, dar nu pot să treacă munții. E foarte greu să îți duci înapoi produsele către piața europeană. La fel e și la noi, în business: avem foarte multe idei, punem pe masă foarte multe lucruri care ar trebui făcute, dar din toate astea trebuie să alegem câteva. Și asta înseamnă de fapt să ai o strategie, să alegi multe pe care nu le faci și să manageriezi toată nervozitatea venită de aici.”

Iulian Stanciu oferă ca exemplu pozitiv India, o țară foarte mare, cu populație de 1,3 miliarde de oameni, bogată la nivel de PIB total, dar foarte săracă la PIB per capita. „Săracă și cu inegalități sociale foarte mari, adică sistemul lor vechi de caste, chiar dacă nu e recunoscut de statul modern, a rămas. Dar ei au pus baza unei dezvoltări tehnologice viitoare plecând de la o viziune de data rich country (țară bogată în date – n.red.) și au dus proprietatea datelor la nivel de individ.” El explică cum autoritățile din India au creat un sistem prin construcția unui ID digital (care înseamnă amprentă, retină și față) pentru toți cetățenii din India; în momentul de față au ajuns la peste 1,2 miliarde și scanează 1,5 milioane de persoane zilnic.

Pe baza sistemului, oamenii se pot loga oriunde la serviciile publice, prin diverse device-uri; asta a dus la dispariția registrelor, banii au început să se transfere instantaneu pentru pensii sau ajutoare sociale, documentele au început să fie stocate electronic. Plățile au început să se facă prin SMS, WhatsApp sau alte aplicații similare, fără niciun cost. Ulterior, au permis companiilor să acceseze baza de date, iar acum lucrează la construcția unui agregator de conturi. Mai exact, la nivel de individ vei putea deține toate datele pe care companiile le-au adunat despre tine, fiind astfel în posesia lor. Iar acele date pot fi folosite în tranzacții ulterioare, inclusiv la interviurile de angajare. Pe lângă eficiența venită din integrarea tuturor sistemelor statului, ai și putere dusă la individ, pentru că el este stăpânul datelor lui.
„Interesant este costul, de doar un dolar pe om. Este un nou model de internet, un nou model de infrastructură digitală. Internetul 1.0 a fost cel în care companiile produceau conținut și tot ele beneficiau de el; internetul 2.0 este cel în care oamenii produc conținut și companiile beneficiază de rezultatul monetizării, iar acest nou sistem, internetul 3.0, este cel în care oamenii produc conținut, companiile îi ajută să îl monetizeze, iar banii ajung tot la oameni.”

Strategia eMAG și planurile de viitor

eMAG, cel mai mare magazin online de pe piața locală, a ajuns la un număr de 7,5 milioane de clienți, dintre care cel mai mare număr se află în România.

Dante Internațional, compania care administrează eMAG, a înregistrat anul trecut afaceri de 3,309 miliarde lei, în creștere cu 33,9% față de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Evoluția reflectă și integrarea, de la 1 iulie 2017, a retailerului online de modă Fashion Days, care a avut în 2016 afaceri de 228 milioane lei. Grupul eMAG a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri totală, prin toate companiile pe care le deține pe toate piețele pe care este prezent, de 4,06 miliarde lei, în creștere cu 30% față de anul anterior, potrivit ZF. “În România afacerile au crescut cu 28%, la 2,58 miliarde de lei. Anul trecut am trecut pe profit strict în România, este unul marginal, dar am trecut de la pierdere la profit“, declara Iulian Stanciu în cadrul unei conferințe de presă, subliniind faptul că datele raportate de compania Dante Internațional, de 3,31 miliarde lei, reflectă afacerile companiei de pe mai multe piețe, respectiv din România, Bulgaria și Ungaria.

În 2016 compania raportase pierderi nete de 85,3 mil. lei (19 mil. euro), în scădere cu aproape 30% față de 2015. Datoriile totale ale eMAG se ridicau la 1,097 mld. lei (240,3 mil. euro) la finele anului 2017, în creștere cu 40,4% față de anul anterior. Numărul mediu de angajați al companiei a urcat cu 655 de persoane, la 1.990.

„Am ales unele proiecte în detrimentul altora sau am schimbat ordinea priorităților, am scos foarte tare în față ideea cu o gamă extinsă de produse, fiindcă ne-am uitat cum creștem”, spune CEO-ul celui mai mare retailer online din România, referindu-se la schimbările de strategie din ultimii ani.

„Aveam inițial o temere că oamenii ne percep ca pe un specialist în zona noastră de IT și am început timid să adăugăm noi categorii de produse; am văzut că oamenii cumpără, că de fapt ne asociază cu o experiență pe care au avut-o. Am mai dat-o în bară, ne-am asumat greșeala, am reparat-o, ne-am cerut scuze și oamenii au căpătat încredere. Așa că am decis să ne extindem și mai mult, să vindem orice categorie de produse și să avem și în interiorul categoriei o profunzime foarte mare de produse, de la cele mai ieftine până la unele de lux.”
Iulian Stanciu spune că va paria în continuare pe marketplace, cu posibilități mari de extindere – în acest moment există aproximativ 3,5 milioane de produse, dar obiectivul e să se ajungă la anul, pe vremea asta, la 5 milioane de produse.

„Dacă ne uităm 20 de ani în urmă, un om dintr-un orășel mic avea acces, pe o rază de 2-3 kilometri, poate la câteva mii de produse la prețuri destul de mari. Domeniul acesta al comerțului era unul foarte închis. Internetul a venit cu un fel de democratizare a informației despre produs și despre shopping, iar asta a prins foarte bine. În momentul în care te duci în orice colț, în orice sat sau orășel cu 3 milioane de produse, toate la un clic distanță și cu preț transparent, e ceva ce oamenii apreciază.”

În urmă cu doi ani s-a luat decizia de a investi mult mai mult în zona de servicii, fiind vorba de „un lanț destul de lung”. eMAG a intrat inițial pe zona de logistică, prin investiții în tehnologia din depozite, software și hardware, după care a trecut la construirea propriului depozit.
Investiția în depozitul de 120.000 mp, care va fi construit în județul Giurgiu și va avea o capacitate de 3 milioane de produse, s-a ridicat la 300 de milioane de lei. Pe lângă spațiul de depozitare, o bună parte din investiție a fost alocată pentru tehnologia de sortare automatizată și predare. Astfel, depozitul va fi dotat cu rafturi de stocare a produselor, un sistem automatizat de benzi conveioare și sortere automatizare. În vârful de activitate, 200 de camioane cu marfă vor putea fi încărcate zilnic la depozit. Depozitul este construit într-o zonă cu acces la autostradă, la ieșirea din București, în județul Giurgiu, în apropierea depozitului eMAG actual, ceea ce va permite o îmbunătățire a proceselor logistice. Pentru deschiderea noului depozit, eMAG va angaja peste 750 de specialiști și operatori de logistică în prima etapă de dezvoltare, urmând ca numărul acestora să crească în următorii ani. eMAG a achiziționat o suprafață de 600.000 mp pentru dezvoltarea proiectului.

„E un depozit construit pentru produse medii și mari, iar el a fost gândit pentru o perioadă de aproximativ 10 ani. Sigur, probabil că la finalul anului viitor sau peste doi ani o să ne apucăm de un al doilea, pentru că terenul achiziționat permite asta. În ambele depozite vom avea vreo 4.000 de oameni care o să lucreze și o să țină un business de peste 1 miliard de euro. Când vom mai adăuga un miliard peste, va mai fi nevoie de alte două depozite”, spune el râzând.

Pentru a se construi servicii premium, prima problemă întâlnită a fost legată de capacitatea existentă în piață, la nivelul companiilor de curierat plus Poșta Română, de a livra anumite tipuri de produse. „Noi voiam foarte multe servicii premium – livrare în două ore, livrare într-un anumit interval orar; așa a venit nevoie noastră de a investi într-o companie de curierat, respectiv Sameday”, explică CEO-ul eMAG.
Din perspectiva clientului, e-commerce-ul este un canal alternativ celui din offline prin care poate cumpăra produsele, spune Iulian Stanciu. „Dacă noi nu avem produsul bine documentat, dacă nu îl livrăm repede, e mult mai simplu pentru el să se ducă în offline. Dacă noi facem lucrurile mai simple și predictibile, va rămâne la noi. Viteza cu care aduci produsul și predictibilitatea cu care faci livrarea sunt două elemente importante, după care vin și celelalte, cum ar fi returul – cât de repede îi dai banii.”

În ceea ce privește implicarea socială, abordarea eMAG a fost să facă lucruri de jos în sus, privind proiectele chiar ca pe un business. „Asta înseamnă că încercăm să măsurăm lucrurile și să punem bani pentru ce contează cu adevărat. În zona de CSR e o capcană foarte mare, poți să te duci la un cămin de copii de Crăciun sau de Paște, să dai niște portocale și să spui că ești cu sufletul împăcat pentru că ai dat înapoi comunității. Sau faci un film lacrimogen, îl distribui și iei 1.000 de like-uri și asta a fost. Noi am dezvoltat două proiecte mai mari în zona de educație, unul este «Hai la OIimpiadă», care costă în jur de 500.000 de euro pe an, și celălalt – «Nouă ne pasă» – este unul în zona de bază a piramidei, la țară, unde încercăm să combatem abandonul școlar.¨

Între noroc și leadership

Ce calități trebuie să aibă un lider pentru a conduce o companie de dimensiunile eMAG? „Nu m-aș luat pe mine ca exemplu¨, spune Iulian Stanciu râzând. „Am avut și o doză mare de noroc, când vine cineva și îți dă 200 de milioane de dolari ieși în față. Pe partea de leadership, cred că este important să îi asculți pe oameni, să îi înțelegi și apoi să îi motivezi pozitiv, nu neapărat prin constrângeri, și să îi inspiri prin felul ăsta. Să le dai perspectivă – și la nivelul companiei, dar și la nivel individual, să le arăți că pot crește. Oamenii vor asta, vor să aibă o viață ca și cei de afară – și dacă îi arăți că în interiorul companiei el poate învăța, poate evolua astfel încât să aibă o viață mai bună, este important.” Aspectul financiar nu e unul decisiv, pentru că banii se leagă de activitatea persoanei în cauză.

„Dacă el are 20 de ani și răspunde la call center, cam ăștia sunt banii care se dau pentru call center. Dacă vrea să fie tester pentru IT, poate merge acolo, dacă vrea să fie programator junior, e alegerea lui. Asta e perspectiva pe care i-o poate da compania și ține de leadership, pentru că liderul trebuie să vorbească despre asta. El trebuie să dea și un sens, iar acesta pleacă de la misiunea companiei – de ce facem acestea? Întrebarea «Cum facem asta?» ține mai mult de management, e partea de strategie și de structură.”

Revenind la admirație și la recunoașterea primită din partea mediului local de business, Iulian Stanciu spune că aceasta reflectă, în general, rezultatele pe care le are compania și efectele produse în societate, în mediul antreprenorial. „Nu cred că are neapărat legătură cu mine personal, eu sunt un fel de purtător de cuvânt al companiei și sunt omul care iese în față, nu sunt nici cel mai inteligent, nici cel mai simpatic, nici cel mai muncitor din companie; sunt purtătorul de cuvânt. Și mai cred că oamenii au speranță când văd că o companie românească reușește să atragă capital, să construiască ceva în România și să meargă mai departe și în țările din jur.”

CEI MAI
ADMIRAȚI EXPAȚI

1. Ömer Tetik, Banca Transilvania
2. Steven van Groningen, Raiffeisen Bank
3. Fady Chreih, Regina Maria
4. Luca MilitelLo, Grupul Monza România
5. Michael Szczurek, ING
6. Jean Valvis, Valvis Group
7. FranÇois Coste, Groupama
8. Anna Grzelonska, NN Asigurări
9. Dominic Bruynseels, Piraeus Bank România
10. Christina Verchere, OMV Petrom

CEI MAI ADMIRAȚI
FINANȚIȘTI

1. Ömer  Tetik, Banca Transilvania
2. Steven van Groningen, Raiffeisen Bank
3. Sergiu Manea, BCR
4. Michal Szczurek, ING Bank România
5. Anna Grzelonska, NN Asigurări de Viață
6. Adrian Marin, Generali România
7. Cătălin Crețu, Visa Europe
8. Răsvan Radu, Unicredit Bank
9. Virgil Șoncutean, Allianz-Țiriac Asigurări
10. Cosmin Vladimirescu, Mastercard Europa

CEI MAI ADMIRAȚI MANAGERI DIN INDUSTRIE ȘI ENERGIE

1. Cristina Bâtlan, Musette
2. Antoine Doucerain, Dacia și Grup Renault România
3. Doina Cepalis, Te-Rox Prod
4. Christina Verchere, OMV Petrom
5. Dragoș Damian, Terapia a Sun Pharma Company
6. Frank Hajdinjak, E.On Energy România
7. Raul Doicescu, Bog’ Art
8. Aurel KÖber, KÖber
9. Gheorghe Dobra, Alro Slatina
10. Valer Blidar, Astra Vagoane

CELE MAI ADMIRATE
Femei din business

1. Cristina Bâtlan, Musette
2. Elisabeta Moraru, Google
3. Sonia Năstase, Nespresso
4. Doina Cepalis, Te-Rox
5. Rucsandra Hurezeanu, Ivatherm
6. Anna Grzelonska, NN Asigurări
7. Christina Verchere, OMV Petrom
8. Camelia Ene, MOL România
9. Cristina Săvuică, Lugera – The People Republic
10. Aurelia Vișinescu, Domeniile Săhăteni

CEI MAI ADMIRAȚI
DIN IT&C

1. Florin Talpeș, Bitdefender
2. Daniel DineS, UiPath
3. Ela Moraru, Google
4. Sergiu Biriș, Zonga
5. Andrei Pitiș, Fitbit
6. Sorin Mîndruțescu, Oracle
7. Radu Georgescu, Gecad Ventures
8. Marian Alecsiu, F64
9. Marius Costin, PayU
10. CĂlin Fusu, Bestjobs Recrutare

Top 10 manageri
nou-intrați

1. Dan Isai, Salad Box
2. Gheorghe Răcaru, Blue Air
3. Daniel Mischie, City Grill
4. Sonia Năstase, Nespresso
5. Luca Militello, Grupul Monza România
6. Călin Fusu, BestJobs Recrutare
7. Daniel Boaje, McDonald’s România
8. Alexandru Reff, Deloitte România și Moldova
9. Dominic Bruynseels, Piraeus Bank România
10. Christina Verchere, OMV Petrom

CEI MAI ADMIRAȚI CEO DIN COMERȚ ȘI TRANSPORTURI

1. Iulian Stanciu, eMAG
2. Dragoș Pavăl, Dedeman
3. Dan Șucu, Mobexpert
4. Dragoș Anastasiu, Eurolines
5. Vassilis Stavrou, Mega Image
6. Gheorghe Răcaru, Blue Air
7. Michael Schmidt, Automobile Bavaria
8. Paul Cuza, Inditex
9. Frank Wagner, LIDL
10. Stefan Vanoverbeke, IKEA

CEI MAI ADMIRAȚI
DIN FMCG

1. Radu Timiș, Cris-Tim
2. Rucsandra Hurezeanu, Ivatherm
3. Ioan Popa, Transavia
4. Jean Valvis, Valvis Holding
5. Constantin Boromiz, Grupul Boromir
6. Dana Petcu, Dior
7. Mircea Turdean, Farmec
8. Tudor Furir, Pernod Ricard România
9. Marius Meleșteu, Strauss
10. Aurelia Vișinescu, Domeniile Săhăteni

CEI MAI ADMIRAȚI
MANAGERI DIN SERVICII

1. Adrian Mihai, Fan Courier
2. Mihai Marcu, Medlife
3. Fady Chreih, Regina Maria
4. Bogdan Ion, EY
5. Alexandru Reff, Deloitte
6. Dan Isai, Salad Box
7. Daniel Truică, vola.ro
8. Javier Garcia del Valle, Happy Tour
9. Bogdan Enoiu, McCann Erickson
10. Cristina Săvuică, Lugera & Makler