Brexit, intrarea pe teritoriul incertitudinilor

Cu doar o lună rămasă până când britanicii vor vota viitorul Marii Britanii în UE, Banca Angliei deja a avertizat în repetate rânduri asupra incertitudinilor care afectează creșterea. Iar efectele acestor incertitudini se văd în rezultatele economice: unul dintre cele mai afectate sectoare din economie a fost cel al serviciilor, pe care Marea Britanie se bazează puternic. Totuși, nu este singurul afectat în primele trei luni de incertitudine politică și de frică de Brexit. Producția industrială, industria prelucrătoare, chiar și comerțul au raportat în primul trimestru date sub așteptări.

În vreme ce taberele pro și contra încearcă să câștige tot mai mulți simpatizanți pe plan intern, analiștii din afara regatului prezintă scenarii care par să aibă un singur lucru în comun: niciunul nu se termină bine pentru britanici.

Părăsirea Uniunii Europene ar putea obliga Marea Britanie să se împrumute zeci de miliarde de lire, crescând astfel datoria publică a țării și forțând ministrul de finanțe să extindă măsurile de austeritate în deceniul următor. În loc să se întoarcă la surplus în 2019-2020, după cum este planificat în prezent, Marea Britanie ar putea avea un deficit bugetar de aproximativ 30 de miliarde de lire dacă britanicii votează pentru Brexit luna viitoare, potrivit celor de la Bloomberg. „Atingerea echilibrului bugetar în cazul unui Brexit ar putea însemna extinderea măsurilor de austeritate pentru încă doi ani față de cât era planificat“, a spus Paul Johnson, directorul Institutului de Studii Fiscale (IFS) din Anglia.

Premierul britanic, David Cameron, a avertizat în mod constant că părăsirea Uniunii Europene nu este răspunsul corect la problemele Marii Britanii, dar a precizat că va face totul pentru a funcționa dacă alegătorii decid ieșirea din UE, menționând că nu va demisiona în cazul unui vot pro-Brexit.  „Recomandarea mea este clară. Eu cred că Marea Britanie va fi mai sigură, mai puternică și mai bună într-o Uniune Europeană reformată“, a declarat Cameron. „Părăsirea Europei ne va amenința economia și securitatea națională“.

Reprezentanții FMI s-au arătat, la rândul lor, îngrijorați de consecințe: „Nu știm cum va arăta situația în cazul unui Brexit, dar FMI analizează consecințele economice pentru UE și Marea Britanie în cazul unui astfel de eveniment“, a spus Enrica Detragiache, assistant director la FMI Europa. Ea a adăugat că este important ca politicienii să fie pregătiți să reacționeze în cazul în care Marea Britanie decide să părăsească Uniunea Europeană, pentru că aceasta ar arunca piețele într-o perioadă de volatilitate și incertitudine. „Ceea ce pot să spun este că situația trebuie să fie gestionată și ținută sub control.“

Susținătorii Brexitului se confruntă, astfel, cu o mare problemă: ca o coaliție independentă ai cărei membri nu se pot pune de acord decât asupra nevoii de autoguvernare, ei nu reușesc să prezinte publicului un plan macroeconomic solid pentru anii ce vor urma ieșirii din Uniune. Iar acest lucru s-a dovedit a fi extrem de important mai ales pentru mai multe segmente de votanți, precum cei înstăriți, cei din clasa de mijloc sau cei conservatori din Londra și zonele urbane mari; chiar și cei mai vocali susținători ai ieșirii din UE încep să se întrebe dacă nu cumva există un sâmbure de adevăr în mesajul aproape disperat al celor care refuză ideea de Brexit.

 Allister Heath, jurnalist britanic și susținător al ieșirii din zona euro, acceptă că strategia pro-Brexit este una greșită, dar insistă că lucrurile se pot schimba: „Chiar dacă argumentele lor sunt de multe ori greșite, nu înseamnă că ele pot fi ignorate“, scrie jurnalistul de la Telegraph. „Este extrem de important ca rațiunile economice să fie descrise într-un mod mai viguros. Demonstrația trebuie împărțită în două segmente: descrierea UE ca o formă de distrugere a locurilor de muncă ce nu are nicio șansă în fața unei lumi aflate într‑un permanent proces de globalizare și trasarea unei strategii clare de ieșire din Uniune, ce trebuie să arate cum ne vom menține deschiderea față de restul lumii. Mesajul trebuie să fie clar: ne va fi mai bine atunci când vine vorba de slujbe, salarii și creștere. Costul ieșirii va fi mai mic decât beneficiile, iar acest lucru va deveni evident în câțiva ani.“

Un argument pe care îl invocă Heath și cei pro-Brexit este cel al accesului pe piața europeană, despre care analiștii spun că va deveni limitat odată cu ieșirea Marii Britanii din UE. Însă lucrurile nu stau chiar așa, explică tabăra anti-UE, care se referă la Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), organizație interstatală ce operează în paralel cu Uniunea Europeană. Cei patru membri actuali – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – participă pe piața unică europeană. Marea Britanie a fost membru al EFTA până în 1973, atunci când a ieșit din organizație pentru a intra în Uniunea Europeană; cei care susțin Brexitul prezintă EFTA ca un mod de opera în Europa cu un regim de taxe preferențial.

Cei de la EFTA, însă, nu au un scenariu prea optimist în ceea ce privește viitorul Regatului dacă Brexit-ul devine realitate. Astfel, potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an, PIB-ul real al Marii Britanii ar fi mai mic cu 3% în cazul trecerii de la UE la EFTA; situația s-ar îndrepta abia în anul 2035.