BREAKING. Guvernul Bolojan a amânat reforma administrației locale, iar reforma pensiilor magistraților a fost adoptată cu aviz negativ de la Consiliul Legislativ și fără avizul CSM

Guvernul României a adoptat, în ședința de guvern de vineri seară, mai multe pachete de reformă.

„A fost discutată componenta legată de pensiile magistraților. A doua componentă discutată a fost pachetul pe sănătate. Cea de-a treia componentă, companiile de stat. A patra componentă, autoritățile autofinanțate, ASF, ANCOM, ANRE. Și cea de-a cincea componentă, fiscalitatea, insolvența”, a explicat premierul.

Reforma administrației locale a fost amânată, premierul susținând că va avea loc o ședință de guvern extraordinară duminică seară pentru a adopta măsurile necesare.

Potrivit surselor Aleph News, proiectul privind pensionarea magistraților a fost adoptat cu aviz negativ de la Consiliul Legislativ, dar și fără avizul obligatoriu al CSM.

Vedeți mai jos declarațiile premierului Ilie Bolojan:

Am încheiat o ședință de guvern, în care pe ordinea de zi au fost cinci din cele șase pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de-al șaselea, pachetul pentru administrație publică, urmează să fie discutat duminică. Foarte probabil vom avea o nouă ședință de guvern, în așa fel încât să urmeze și acest domeniu procedura de asumare a răspunderii, pentru ca la finalul săptămânii viitoare toate cele șase pachete să poată fi adoptate.

Toate aceste componente sunt absolut necesare pentru a pune în practică politici publice care să facă să avem un stat mai sănătos, un stat eficient, un stat care respectă munca. Și eu voi face referire la prima componentă, cea legată de pensiile magistraților.

Acest proiect de lege rezolvă două dintre cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate a acestui domeniu, respectând independența justiției și fiind conștienți de importanța magistraturii într-un stat. Nu putem evita acumulările negative pe care le-am avut în acești ani. Prima dintre ele este pensionarea la o vârstă a unei maturități profesionale care nu mai poate continua. Atunci când ai 48–49 de ani, când ai maturitatea profesională, poți să asiguri pentru mulți ani înainte servicii publice pentru cetățenii țării noastre. Practic, acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, adică până la 65 de ani.

Se acordă o perioadă tranzitorie, în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani, așa cum este propus în acest pachet.

Al doilea aspect care este rezolvat prin acest proiect de lege este valoarea pensiei în magistratură. Și aici am avut o situație anormală, care nu se regăsește nicăieri în sistemul de pensii general, nici în România, nici în alte țări europene, și anume ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată.

Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, adică 24.000–25.000 de lei. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550–600 de euro, care este în România.

Formula propusă de lege prevede că pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate.

Cea de-a treia componentă, care nu este rezolvată de acest pachet, dar trebuie și aceasta clarificată cât mai repede posibil, este un sistem de salarizare clar. Pe actualul sistem de salarizare interpretabil am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, legate de salarii și de diferite aspecte care țin de discriminare, inechități, calcule procentuale. S-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste două miliarde de euro diferențe salariale suplimentare. Și mai sunt încă aproximativ aceleași sume care trebuie achitate în perioada următoare.

E nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraților, dar care să nu mai permită o atare situație, în care ai procese în cascadă, care fac impredictibilă partea de bugetare. Pe componenta de magistratură, acest pachet a fost adoptat și sper să fie aprobat.

Ne propunem ca, la finalul acestei zile, să trimitem Parlamentului cele cinci proiecte și sperăm ca, în cursul zilei de mâine, să se stabilească o agendă atât pentru depunerea de amendamente, foarte probabil până la începutul săptămânii viitoare, cât și pentru susținerea efectivă a proiectelor în Parlament.

Alexandru Rogobete – Ministrul Sănătății:

Modificările din Sănătate vizează reorientarea pacienților către medicina primară și ambulatoriul de specialitate, regândirea indicatorilor de performanță pentru manageri și ocuparea prin concurs a funcțiilor de șef de secție clinică.

Șefii de secție din spitalele clinice nu vor mai fi numiți direct de universități, ci aleși prin concurs, cu condiția de a fi cadre universitare cu funcție de predare.

În medicina primară, până în 2027, finanțarea va fi asigurată în proporție de 20% per capita și 80% în funcție de servicii.

Reducerea internărilor nenecesare va genera o economie bugetară estimată la 2,2–3,1 miliarde lei, bani ce vor fi redistribuiți în programele de sănătate și ambulatorii.

Punctul pentru ambulatoriul de specialitate va crește la 8 lei începând cu 1 ianuarie 2027.

Alocările salariale în unitățile sanitare vor fi corelate cu numărul serviciilor și indicatorii de performanță, printr-o metodologie elaborată de Guvern.

Spitalele care au cheltuieli salariale mai mari decât cele pentru servicii medicale vor avea un indicator de ajustare negativă a bugetului.

Peste 60% dintre spitalele publice pot prelungi programul ambulatoriilor, acolo unde există adresabilitate și resurse umane.

Se majorează taxa clawback: +0,6% pentru medicamente generice și +1,7% pentru cele inovative.

Radu Oprea – secretarul general al Guvernului

Indicatorii de performanță își schimbă ponderea: 50–75% indicatori financiari și 25–50% indicatori nefinanciari, definiți împreună cu OCDE și PwC.

Cerințele pentru firmele de recrutare au fost ridicate, astfel încât mai multe companii specializate să poată participa la selecția managerilor și a membrilor consiliilor de administrație.

Numărul membrilor în consiliile de administrație scade: de la 7 la 5, de la 5 la 3, iar indemnizațiile se reduc semnificativ.

Membrii neexecutivi ai CA pot primi maximum două salarii medii brute pe ramură, executivii și directorii până la trei salarii medii brute.

Componenta variabilă este plafonată la maximum două salarii medii brute pe an și se acordă o singură dată, fără posibilitatea de cumul.

Scopul acestor măsuri este atragerea de manageri performanți în companiile de stat, păstrând echilibrul între remunerație, performanță și acceptarea socială.