Bomba care amenință teribil România. Este un dezastru iminent

România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenți medicali pentru a face față provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populației și de deteriorarea accentuată a sănătății categoriilor vulnerabile, în special copii și bătrâni, în contextul migrației medicilor și asistenților, arată o analiză realizată de Frames.

Potrivit lnstitutului Național de Statistică, populația vârstnică a depășit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen.

Numărul bătrânilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%). La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieși la pensie.

Pe fondul migrației personalului specializat (medici, asistenți, infirmieri) către străinătate, situația asistenței medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar, se arată în analiză.

În ceea ce privește starea de sănătate, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.

Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în materie de sănătate.

Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate în România și au crescut constant în ultimele două decenii.

Potrivit studiului Frames, realizat la inițiativa Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” și a Liceului Teoretic “Dr. Mioara Mincu” din București, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan național de pregătire în zona asistenței medicale.

,,Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din țară este uriașă și va crește semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populației. Chiar dacă numărul angajaților pregătiți de noi și de alte instituții a crescut în ultimii ani, pe fondul migrației, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populației, mai avem nevoie de cel puțin 50.000 de asistenți medicali’’, afirmă prof. Aurelia Șova, directorul Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.

Datele Institutului Național de Statistică arată cӑ în România lucrau, în 2020, 137.589 de asistenți medicali cu pregătire medie, cu 18.000 mai mulți decât în 2015. Acestora li se adaugă alți peste 16.784 asistenți medicali cu studii superioare.

Totuși, potrivit datelor Eurostat, în pofida creșterii numărului de angajați în ultimul deceniu, numărul de medici și asistenți medicali din România rămâne cu mult sub mediile UE.

În 2019, existau 3,2 medici practicanți la 1.000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) și 7,5 asistenți medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).

În fapt, în ultimii 23 de ani numărul asistenților medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienților a crescut cu 12%.

Analiștii spun că este posibil ca numărul asistenților medicali plecați la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenți medicali de pe piața muncii europene, în condițiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenți medicali de până acum.

În aceste condiții, accesul românilor la asistența medicală, mai ales în mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodată, riscând, astfel, să accentueze și mai mult problemele de sănătate ale populației.

În România, mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE și include decesele cauzate de cancer de prostată și mamar care pot fi tratate, arată raportul State of Health in the EU – România 2021, realizat de Comisia Europeană.

Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială și BERD,  Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din țară, calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media națională), alături de alte opt județe (Iași, Covasna, Brașov, Botoșani, Galați, Bacău, Sibiu și Mehedinți), marginalizarea rurală existentă fiind de 9 – 15% din totalul populației rurale.

Vestea bună este că sistemul medical privat a încercat și reușit, în unele zone, să compenseze declinul semnificativ al investițiilor din domeniul public de sănătate.

Spre exemplu, numărul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7716 în 2010 la 12274 în 2020, iar perspectivele lui 2022 indică depășirea graniței de 13.000 de unități. Spre comparație, unitățile de stat și-au redus numărul de 1154 în 2010 la numai 2 în 2020.

Și numărul spitalelor private a crescut, în ultimii 10 ani, de la 75 la 159.  Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.

Creșterea numărului clinicilor private a pus presiune și pe zona forței de muncă. Numărul personalului sanitar mediu care lucrează în sectorul privat s-a dublat în intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajați. 
În total, în clinicile private lucrau, în 2020, 78.000 de angajați, cu peste 75% mai mulți decât în 2010