BNR a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,5% pe an în 2020

În lupta cu ten­siu­nile financiare adu­se de coronavirus, BNR a redus dobânda-cheie în 2020 până la 1,5%, precum și fa­ci­li­tățile per­ma­nente din jurul aces­teia, și le-a dat băncilor lichiditate. Iar în urma deciziilor BNR, dobânzile la lei au început să sca­dă.

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit la calcu­larea do­bân­zilor va­ria­bile la creditele în lei de dinainte de mai 2019, a coborât în ju­rul a 2%, față de 3,19% la în­ceputul anului.

BNR a redus do­bân­da de politică mone­ta­ră de două ori în primăvara anului 2020, de la 2,5% până la 2% și, ulte­rior, la 1,75%, pentru ca la începutul lunii august să mai opereze o ajustare a dobânzii-cheie, până la minimul istoric de 1,5%.

Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a ajuns la 1% pe an, în timp ce rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) este de 2% pe an.

În ceea ce privește rata rezevelor minime obligatorii (RMO) la valută, în februarie 2020 BNR a operat o primă ajustare, de la 8% până la 6%, pentru ca în septembrie să mai realizeze încă o diminuare, până la 5%, având în vedere evoluția creditului în valută și nivelul adecvat al rezervelor valutare.

Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei a fost menținută la nivelul de 8% în 2020.

Totodată, în condițiile persistenței deficitului de lichiditate pe piața monetară, BNR a continuat să furnizeze lichiditate băncilor prin operațiuni repo efectuate pe baze bilaterale.

Deficitul de lichiditate s-a temperat în luna noiembrie, după ce în octombrie se accentuase, unele bănci care au rămas fără lei apelând la împrumuturi de la banca centrală în special prin operațiuni repo bilaterale, în timp ce creditele de urgență de la BNR pe o zi, prin facilitatea Lombard, s-au diminuat mult.

Octombrie adusese o amplificare a deficitului de lichiditate pe piața interbancară după temperarea nece­sarului de bani din lunile de vară și din septembrie.

BNR le-a dat băncilor și în noiembrie lichiditate prin operațiuni repo bilaterale, iar stocul mediu zilnic a urcat peste 2,6 mld. lei, după ce în octombrie volumul se apropiase de 1,2 mld. lei, iar în septembrie a fost atins cel mai mic nivel din acest an al tranzacțiilor repo, de doar 0,84 mld. lei

Tendința a fost descendentă până în septembrie, sumele împrumutate de bănci prin repo scăzând față de nivelurile de circa 4 mld. lei în august, 4,6 mld. lei în iulie, 5 mld. lei în iunie, 8,97 mld. lei în luna mai și 13,6 mld. lei în aprilie. În primele două luni ale acestui an nu au existat astfel de tranzacții, iar în martie soldul mediu zilnic al sumelor împrumutate prin repo a fost de doar 1,17 mld. lei.

Injecțiile de lichiditate au venit în contextul în care rata anuală a inflației a rămas peste 2%, cursul valutar a fost în a doua jumătate a lunii noiembrie de peste 4,87 lei/euro, dar sub maximul istoric din septembrie, iar dobânzile din piața interbancară pentru scadențele mai mari de o lună depășesc 2%, menținându-se în continuare peste dobânda-cheie.

În condițiile tensiunilor financiare, BNR a reluat în primăvara anu­lui 2020 injecțiile de lichiditate, dar pe baze bilaterale. Pe parcursul anului 2019, operațiunile repo s-au derulat doar la începutul anului și în noiembrie și decembrie, iar sumele au fost modice, de 0,1-0,4 mil. lei.

Pe lângă împrumuturile repo, BNR le-a dat băncilor în 2020 și împrumuturi de urgență Lombard, însă volumul a scăzut mult în noiembrie, la doar 101,4 mil. lei. După o perioadă de scăderi ale împrumuturilor de urgență Lombard de la BNR, octombrie adusese o creștere consistentă, nivelul acestor finanțări urcând la vârful anului 2020 și la maximul ultimelor 20 de luni, de 2,32 mld. lei.

Facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, este pusă la dispoziție de BNR ca o soluție de urgență pentru jucătorii care au un deficit de lichidități la sfârșitul zilei.

În septembrie 2020, împrumuturile Lombard au fost de 217,3 mil. lei, în august de 51 mil. lei, în iulie de 99 mil. lei, în iunie de 150,3 mil. lei și în luna mai de 86,2 mil. lei. Însă, în luna aprilie din acest an împru­muturile de urgență Lombard au fost mai mari, de circa 1,64 mld. lei.

Pentru a împrumuta bani la Lombard pe o zi, bancherii au plătit în noiembrie o dobândă medie de 2% pe an, la fel ca în septembrie și octombrie, după ce în august dobânda medie a fost de 2,15%, în iulie a fost de 2,25%, iar în lunile de primăvară băncile plăteau 2,5% pe an.

Finanțările Lombard accesate de bănci în primele 11 luni din acest an sunt departe de volumele de zeci de miliarde de lei înregistrate în 2008-2009, când piețele financiare internaționale erau în fierbere, iar piața locală se confrunta cu o criză de lichidități.

În timp ce unele bănci au avut deficit de lichiditate în noiembrie, alte bănci au avut zile pe care le-au încheiat cu lei în exces, apelând astfel la facilitatea de depozit pe o zi oferită de BNR, iar suma excedentară a urcat în noiembrie până la 2,1 mld. lei, maximul anului 2020, după ce coborâse în octombrie la minimul acestui an, de aproape 106 mil. lei, conform celor mai recente date ale BNR. Comparativ, în septembrie 2020 băncile au plasat la banca centrală depozite de 388,3 mil. lei, peste nivelurile din august, de 376,1 mil. lei și din iulie, de 170 mil. lei. În iunie, băncile cu exces de lichidități au plasat la BNR 543,6 mil. lei, în luna mai 448,8 mil. lei, în aprilie 665,2 mil. lei, iar în martie 901,5 mil. lei. Dobânda oferită de BNR băncilor a scăzut în lunile de toamnă la 1% pe an, de la 1,01% în august, 1,25% în iulie și 1,5% pe an cât a fost în lunile de primăvară.

În plus, banca centrală a trecut în 2020 și la cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, începând cu luna aprilie, facilitând finanțarea bugetului. Astfel de operațiuni au fost realizate după ce BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale.

După cinci luni consecutive în care BNR a cumpărat titluri de stat de pe piața secundară de circa 5,3 mld. lei, cumulat, în septembrie, octombrie și noiembrie banca centrală nu a mai făcut astfel de achiziții.

Datele indică titluri de stat în lei cumpărate de BNR de pe piața secundară în valoare de 504,3 mil. lei în august, 748,5 mil. lei în iulie, 533,1 mil. lei în iunie, de 1,61 mld. lei în luna mai și de 1,88 mld. lei în luna aprilie.

BNR decis să cumpere titluri de stat în lei de pe piața secundară pentru consolidarea lichidității structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public.

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României au agreat implementarea unei linii repo în valoare de 4,5 mld. euro, care va fi în vigoare până la jumătatea anului 2021, după prelungirea agreată, fiind pentru prima dată când BNR a încheiat o astfel de înțelegere cu BCE, care este responsabilă de politica monetară a zonei euro. Această linie repo a fost negociată în lunile martie-aprilie, când situația era tensionată și rămâne de văzut dacă BNR o va accesa sau nu și când.