Austria a interzis finanțarea organizațiilor musulmane din străinătate și a impus imamilor să vorbească limba germană

Legea vizează să promoveze ceea ce ministrul Integrării Sebastian Kurz (conservator) a prezentat drept un “islam european” – prin suprimarea influenței națiunilor și organizațiilor musulmane străine și să ofere musulmanilor austrieci o serie de drepturi și obligații sporite în practicarea credinței lor în această țară din Europa Centrală.

Însă textul este denunțat de mai multe voci, inclusiv de grupuri de musulmani austrieci ca “discriminatoriu”. În opinia criticilor, el impune islamului restricții de care celelalte religii nu sunt vizate.

Clericul musulman turc Mehmet Gormez a denunțat măsurile drept “o întoarcere cu 100 de ani în trecut”, argumentând că Turcia nu a fost vizată de plângeri cu privire la finanțarea imamilor din Austria.

Pe de altă parte, Partidul Libertății (extrema dreaptă) a ironizat legea, catalogând-o drept un “placebo” și citând estimări potrivit cărora aproximativ 200 de persoane – inclusiv copii și femei – au plecat în Siria și Irak să se alăture unor grupări jihadiste ca Statul Islamic (SI).

Legea adoptată miercuri a fost inițiată în urmă cu doi ani, deci înainte de atacurile teroriste din Franța și Danemarca, și este menită să “combată clar” influența tot mai puternică a islamului radical, a declarat Kurz.

Textul urmează să fie studiat de către vecinii Austriei. Premierul francez Manuel Valls a ridicat recent problema interzicerii finanțării din străinătate a organizațiilor islamice, iar potrivit lui Kurz oficiali din Germania și Elveția și-au exprimat, de asemenea, interesul în acest sens.

Invocând lupta împotriva îndoctrinării radicale din străinătate, legea interzice organizațiilor culturale și imamilor să primească finanțări de peste hotare. Ea obligă cele aproximativ 450 de organizații musulmane din țară să dea dovadă de o “abordare pozitivă față de societate și stat” pentru a beneficia de prelungirea licențelor. De asemenea, imamii sunt obligați să cunoască limba germană, într-o încercare de a le face predicile mai transparente și de a contribui la o integrare mai largă în societate a minorității.

De cealaltă parte, noua legislație le acordă musulmanilor dreptul să se consulte cu clerici cu privire la personalul spitalelor, azilurilor și forțelor armate. Totodată, musulmanii vor avea dreptul la mese halal în aceste instituții, dar și în școlile publice, și li se va acorda posibilitatea să-și ia liber de sărbătorile musulmane.

Însă textul nu mai conține unele inițiative ca impunerea unui Koran “oficial”, în germană, o propunere care a provocat o controversă importantă.

Aproximativ 560.000 din cei 8,5 milioane de locuitori ai Austriei sunt musulmani. Cei mai mulți dintre ei sunt de origine turcă și bosniacă, dar și cecenă și persană.

Potrivit unui sondaj publicat de către Institutul ÖGM marți, 58% dintre austrieci cred că nivelul radicalizării musulmanilor austrieci a crescut. În opinia altor 62%, coexistența între musulmani și nemusulmani “nu este prea bună”, doar 27% apreciind că este “mai degrabă bună”, potrivit institutului, care a precizat că sondajul a fost efectuat după atacurile de la Paris și Copenhaga. Alte 41% dintre persoanele chestionate au afirmat că se tem de un atac similar în Austria, iar 47% au respins această idee.

De asemenea, 75% dintre cei chestionați reproșează Guvernului că și-a dat seama prea târziu că membrii “comunității imigranților musulmani” prezintă probleme. În opinia altor 86%, o prezență mai importantă a poliției pe străzi ar putea spori securitatea, iar 72% s-au pronunțat pentru sporirea supravegherii video și consolidarea monitorizării moschilor și instituțiilor islamice.