Anul tuturor crizelor: Coșmarul stagflației prinde viață și amenință să lovească o lume care nici bine n-a scăpat de pandemie că a fost aruncată într-un război cu mize imense

Anul trecut o mare parte dintre economiști se așteptau și prognozau un 2022 al revenirii economice, în care afacerile se întorceau complet la viață, iar oamenii erau din nou liberi să pompeze bani în vacanțe și în tot ce n-au putut pe fondul pandemiei. Războiul izbucnește în estul Europei și lumea se trezește la realitate, scrie Finacial Times.

În februarie, Rusia declanșează invazia asupra Ucrainei, iar visul reîntoarcerii la „roaring twenties” (perioada anilor ’20 în SUA, caracterizată de o explozie economică și schimbări socio-culturale majore – n.r.) se stinge rapid. Pe fondul războiului, economiștii sunt forțați să-și schimbe narativul, abandondând optimismul și făcând o paralelă între situația economică a anilor 1970 și ceea ce se întâmplă în prezent.

Pe scurt, acum 50 de ani, SUA trimite echipament militar Israelului pentru a rezista conflictului declanșat de o parte importantă a țărilor arabe împotriva sa. Ca răspuns OPEC lansează un embargo ce avea să creeze una dintre cele mai importante crize petroliere din istorie, lovind în plin SUA. Embargoul a creat un efect în lanț și a dus la o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Anii 70 s-au caracterizat printr-o inflație de două cifre și blocarea creșterii economice a națiunilor din întreaga lume, fenomen cunoscut în prezent ca stagflație.

Acum discuțiile privind stagflația se reaprind. Șocurile economice încasate de întreaga lume după doi ani de pandemie au fost dublate  războiul ruso-ucrainean care aruncă în aer inflația, în timp ce prognozele de creștere economică se deteriorează într-un ritm alert.

Scenariul în care stagflația se intoarce sperie bancherii și le dă mari dureri de cap, pentru că există foarte puține instrumente monetare care pot combate această problemă. Majorarea dobânzilor poate ajuta la reducerea inflației, însă creșterea costurilor de împrumut riscă să impacteze creșterea economică. Pe de altă parte, dacă băncile decid să păstreze o politică monetară lejeră, inflația își va continua creșterea.

FMI și o parte dintre analiștii economici nu consideră că riscul de a experimenta din nou problemele economice ale anilor 1970 este atât de ridicat. Inflația nu a ajuns la nivelul de atunci, băncile centrale sunt mult mai indepedente și există acum un sistem fiscal care îi poate proteja și pe cei mai vulnerabili.

Așa cum criza petrolului a produs șocuri asupra economiei globale în anii ’70, la fel și cei doi ani de pandemie au pus o presiune uriașă asupra rezervelor de bunuri și servicii din întreaga lume.

Înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, prețurile deja ajungeau la maxime istorice în mai multe țări printre care SUA, Marea Britanie și zona euro. Explozia prețurilor a fost cauzată direct de pandemia care afectat lanțurile de aprovizionare și a determinat băncile să implementeze largi sisteme de sprijin fiscal și politici monetare care să se plieze pe problemele economice din ultimii doi ani.

Analiștii sunt de părere că economia globală se va contracta în aceest an. Prognoza de creștere economică globală a fost redusă de la 4,1% la 3,3%, pe fondul războiului. Mai mult, inflația globală este așteptată să crească cu două procente, până la 6,2%, depășind și cele mai negre prognoze din ianuarie. FMI și-a redus de asemenea prognoza de creștere economică pentru 143 de țări,  care sunt responsabile de 86% din PIB-ul global.

„Dacă stagflația va veni, ea va însemna pentru oameni venituri mai mici și dificultăți economice care vor continua să crească”, a declarat directorul FMI, Kristalina Georgieva.