Antreprenoarea care învață angajații să se pună în valoare și să își construiască o imagine în spațiul public

După 15 de ani de carieră și un proces pentru concediere abuzivă la plecarea din corporație, Amalia Sterescu spune că nu mai vrea să lucreze în multinaționale și se dedică antreprenoriatului. Vrea să-i învețe pe angajați să se pună în valoare și să își construiască o imagine în spațiul public.

“Oportunitățile nu zboară ca norii pe cer. Ele sunt direct legate de oameni.“ Cuvintele antreprenorului american Richard Stromback susțin tema unui articol din Harvard Business Review, unde autorul pleda pentru faptul că 99% din timpul alocat socializării la evenimente este, în realitate, o pierdere de vreme. Asta spune și Amalia Sterescu, fost vicepreședinte al Oracle și angajat al companiei în perioada 2005-2013, după ce anterior a lucrat la Connex timp de șapte ani.

„După atâta timp se simte nevoia unei schimbări. E adevărat că multinaționala îți oferă un mediu interesant din multe puncte de vedere. Ai oportunități de a te dezvolta, de a călători și de a gestiona businessuri în alte culturi, de a învăța de la lideri formați în alte școli și poți să înveți într-un ritm susținut.“ Firește, urmează un „dar“. În cazul Amaliei Sterescu, „dar“-ul se leagă de faptul că a demonstrat tot ce avea de arătat promovând până în poziția de vicepreședinte, dincolo de care nu putea trece, spune ea, fără un pașaport american, britanic sau elvețian. „Am ales să ies din acest mediu pentru că am atins o limită. La un moment dat concentrasem în București un business de un miliard de dolari și apoi am replicat același model și în India și China cu o echipă românească de manageri, ajungând să reînnoim contracte în valoare de 2 miliarde de dolari.“

A știut cu doi ani îna-inte de momentul plecării că trebuie să iasă din corporație – „s-a copt în mine“ – și, după o perioadă în care a fondat o asociație destinată promovării companiilor cu activitate în outsourcing, industrie unde activează și soțul ei, Vlad Sterescu, a decis să pornească o școală de oratorie. „Călătorind prin țară pentru a discuta cu antreprenori și manageri despre outsourc-ing, am remarcat că, de regulă, calitatea speakerilor este destul de slabă, iar formatul evenimentelor nu permite business networking. Oamenii vin la eveniment, stau în bisericuțe și nu ies din zona de confort ca să cunoască alți oameni. A schimba 100 de cărți de vizită nu înseamnă networking.“

Amalia Sterescu atrage atenția asupra nevoii unor dialoguri concrete între participanții la evenimente în pauzele dintre sesiuni, axate pe nevoile de business ale fiecăruia și pe felul cum se pot ajuta reciproc. A văzut antreprenori cu experiență dornici să vorbească despre businessul lor, dar incapabili să-și controleze emoțiile, fără un discurs pregătit în prealabil și care se bazează pe spontaneitate și neglijează conținutul. „Venind din corporație, unde am avut foarte multe prezentări sobre, mi s-a părut că aveam un stil ultra-corporate și m-am instruit în afară în public speaking ca să fiu eu mai bună.“

După peste 30 de conferințe la care a vorbit despre leadership și succesiune în management în România în fața studenților, managerilor și antreprenorilor, i s-a cerut din partea unor participanți să țină cursuri de public speaking. Astăzi, Sterescu lucrează mai ales cu senior manageri și proprietari de afaceri și îi instruiește să susțină discursuri, să gestioneze relația cu organizatorii de evenimente, să facă mai mult în timpul petrecut pe scenă și să se folosească ulterior în carieră de prestația lor. A mizat pe faptul că, dincolo de executivii de top blocați în speech-urile departamentelor de PR din multinaționale, există o piață neacoperită. „Mulți nu recunosc că au o slăbiciune și, când trec printr-o experiență neplăcută, realizează că au nevoie. Am avut situații în care un antreprenor român care aniversa zece ani de activitate s-a blocat în timpul unui discurs de față cu toată firma. Altora le este frică să apară în public sau vorbesc prea tehnic. Antreprenorii sunt de obicei portavocea firmei și ei ies mereu în față pentru că se identifică cu firma.“ .