Andra Stroe, jurnalist, BUSINESS Magazin: Câți dintre voi mergeți la psiholog?

O statistică realizată în rândul cetățenilor americani, citată de Forbes, arată că 30% dintre ei nu merg la psiholog pentru că nu cred că problemele lor sunt suficient de mari.

În 2022 am ajuns pentru prima dată pe canapeaua psihologului. A fost unul dintre cei mai buni, plini și profitabili ani pe care i-am trăit. Și totuși, iată-mă în fața specialistului. Nu treceam printr-o criză existențială acută, nu mă aflam în depresie, nu sfârșisem o relație. Dar micile probleme de zi cu zi sunt arhisuficiente pentru a justifica o vizită la cabinet. Pentru că sunt mici doar la suprafață. Dedesubt, generează frustrări, anxietate, frici, obsesii. Ca orice boală fizică care, netratată, se amplifică și generează infecții, afecțiuni acute, cronicizându-se în timp. Nu trebuie să te afli în pragul sinuciderii pentru a merge la psiholog. Nu trebuie să treci printr-un divorț ca să mergi la psiholog. Nu trebuie să fi suferit pierderea cuiva drag pentru a merge la psiholog. La psiholog mergi și când te cerți frecvent cu colegul de birou, și când ai atacuri de panică inexplicabile, și când ești ipohondru, și când ești frustrat că muncești peste program, și când faci prea puțin sex, și când crezi că nu ești suficient de realizat, și când simți că se pune prea multă presiune pe tine legat de orice, de la a fi promovat la a face copii, la a furniza mai multe idei într-un proiect.

Mulți nu merg la psiholog pentru că e prea scump. Am fost și eu acolo. Mă gândeam că o sesiune de shopping sau un bilet de avion sunt mai „terapeutice” decât două ședințe de terapie. Probabil, peste 10-15 ani, când n-o să mai putem duce toate problemele acumulate în timp, în plan personal, familial, profesional, sacrificiul nu ni se va mai părea atât de mare, dar costul va fi, cu siguranță, mai mare și de durată. Pentru că, inevitabil, problemele se adună, și dramele de la 25 de ani nu sunt aceleași și la fel de multe ca la 40-50. Alții încă stigmatizează acest obicei ca fiind un semn de slăbiciune, așa cum consideră și 47% dintre americanii citați în statistica mai sus amintită.

Nu ești „nebun” dacă mergi la psiholog, ci responsabil. Poate, dacă nu vei merge, chiar vei ajunge nebun. Sau deprimat. Sau frustrat. De aceea, întotdeauna e mai bine e să previi decât să combați, cum se spune adesea. Și, oricât ne-ar plăcea să bravăm că am trecut cu bine, și singuri, de hopul crizei sanitare recente, care nici măcar nu s-a terminat, contextul atipic pe care l-am traversat a adus cu certitudine schimbări în fiecare din noi. Unii încă spală obsesiv fiecare obiect cumpărat de la magazin, alții încă se sperie când aud o tuse mai puternică, mulți au devenit mai leneși sau mai delăsători, unii ies prea rar din casă și comandă încă totul online, nedepunând nici cel mai mic efort în traiul de zi cu zi. Depresia pe care am simțit-o cu toții când am stat în izolare, certurile mărunte cu cei din casă, care au apărut în cazul multora, nevoiți să petreacă 24 de ore din 24 alături de copii, parteneri, părinți, socri, perechile de pijamale în care am lucrat luni de zile, canapeaua în care adormeam la Netflix și ne petreceam și cele 8-10 ore de program a doua zi după ce ne trezeam, prânzul și cina comandate, mâncate din caserole de plastic, măștile sufocante purtate peste tot, frica, cafeaua băută virtual cu prietenii, concediile/nunțile amânate și câte și mai câte au avut, cu siguranță, un ecou.

O arată și studiile: se estimează că, în urma pandemiei, au fost înregistrate 53 de milioane de cazuri noi de depresie acută și 76 de milioane de cazuri noi de anxietate severă, femeile și tinerii fiind cei mai afectați. Pe plan local, 55% dintre români susțineau, în ultima parte a anului 2022, că au resimțit în ultimul an un impact negativ asupra echilibrului emoțional din cauza pandemiei și la fel de mulți declarau că sunt afectați negativ de conflictul din Ucraina (citând costul vieții mai ridicat, teama de război, empatia pentru oamenii din Ucraina) sau suferă de epuizare la locul de muncă, conform unui studiu realizat la inițiativa rețelei de sănătate Regina Maria, citat de ZF. Cu toate acestea, deși 44% dintre respondenți consideră că mersul la psiholog ar putea fi un remediu potrivit, 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie. Doar 22% dintre români recunosc că în ultimul an au simțit nevoia să discute cu un psihoterapeut, însă dintre aceștia din urmă, numai 50% au și apelat la unul.

Dacă nu ați mers la psiholog nici măcar o dată după cei doi ani de pandemie, faceți-vă cât mai repede o programare!   ■

(andra.stroe@businessmagazin.ro)