ANALIZĂ ZF. Cine sunt cele opt fonduri de investiții care au luat 175 mil. euro din banii din PNRR? Două nume sunt noi, iar șase sunt deja active în piață

♦ Mozaik Investments, Innova/7, Booster Capital, GapMinder II, Morphosis Capital II, Early Game Ventures II, BoldMind și AMC V (fond al ACP) sunt cele opt fonduri care au accesat bani până acum ♦ Bugetul total alocat fondurilor de private equity (PE) și venture capital (VC) este de 400 mil. euro.

Opt fonduri de private equity și venture capital prezente local au accesat deja 175 de milioane de euro, adică aproape jumătate din totalul de 400 de milioane de euro alocați din PNRR – programul de relansare a economiei conceput de UE după pandemie. Acești actori financiari urmează să folosească banii pentru a investi în companii mici și mijlocii din România.

Două nume de pe lista beneficiarilor sunt noi, iar șase sunt deja active în piață, ajungând la al doilea sau chiar al cincilea ori al șaptelea fond pe care îl ridică.

Mozaik Investments, Innova/7, Booster Capital, GapMinder II, Morphosis Capital II, Early Game Ventures II, BoldMind și AMC V (fond al ACP) sunt cele opt fonduri care au accesat până acum bani din bugetul PNRR. Cele mai noi nume pe listă, aprobate de Comitetul de investiții desemnat de Guvernul României pe 28 fe­bruarie 2024, sunt BoldMind și Early Game Ventures II. Împreună, ele vor primi 50 mil. euro. Autoritățile nu au anunțat până acum suma oferită fiecărui fond în parte, ci mai degrabă doar sumele unor actori ori suma totală. ZF a încercat însă să afle cum a fost împărțit bugetul.

Fondurile de investiții active local vor avea în total 400 de milioane de euro pentru a paria pe firme românești, banii urmând a fi împărțiți între beneficiari (fonduri) până la jumătatea lui 2026. Această inițiativă de capital de risc din PNRR este administrată de Fondul European de Investiții, însă în proces fondurile de PE și VC trebuie să primească aprobarea atât din partea FEI, cât și a Comitetului de investiții desemnat de Guvernul României.

Cine poate accesa banii din PNRR?

Fondul European de Investiții (FEI) este o instituție financiară europeană parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, prezentă pe plan local de mai multă vreme, care investește prin intermediul partenerilor, fonduri de private equity și venture capital. Banii investiți de FEI în România de-a lungul celor mai bine de 15 ani de prezență locală au venit inclusiv de la Guvernul României.

Acum, cele 400 mil. euro care vor veni prin PNRR s-ar putea împărți între circa 20 de fonduri, conform estimărilor anterioare ale FEI. Este vorba de fonduri de equity naționale sau regionale, inclusiv fonduri de private equity, venture capital, mezzanin, transfer de tehnologie, fonduri de pre-IPO sau de infrastructură. Apelul nu se adresează compa­niilor interesate de a obține investiții de capital – acestea vor putea solicita ulterior de la intermediarii selectați.

Până acum au fost semnate acorduri cu opt fonduri, iar unele deja au și investit o parte din acești bani. E vorba de ACP Group, care din fondul AMC V a cumpărat o participație în rețeaua de clinici Medicales, Morphosis Capital, care a ridicat al doilea fond, iar prima investiție a fost realizată în școala privată Mark Twain, și de Innova Capital.

Atât ACP, cât și Morphosis și Innova sunt nume active locale de mai multă vreme. Este și cazul GapMinder și Early Game Ventures – două fonduri care in­ves­tesc în afaceri din tehnologie – și Mozaik Investments, care până acum a pariat pe câteva companii românești mici și mjilocii.

ACP Group a ridicat cel de-al cincilea fond la finalul anului 2022, strângând peste 300 mil. euro, din care 20 de milioane de euro din PNRR. Până acum, în cei peste 20 de ani de activitate, ACP Group a investit în peste 50 de companii, dintre care 7-8 în România (rețeaua de clinici de radioterapie Amethyst, producătorul de sticle Petstar sau Spearhead, o afacere din agricultură). În total, de-a lungul anilor, ACP a investit circa 150 mil. euro din fondurile 2, 3 și 4 pe plan autohton. Acum e rândul fondului cu numărul cinci.

Cele mai multe fonduri a ridicat până acum Innova Capital, unul dintre cei mai activi jucători din private equity în România, fiind prezent local de la finalul anilor ’90. Originar din Polonia, investitorul a ajuns la cel de-al șaptelea fond. În România, prima investiție a fost Churchill Media, cândva în anii ’90.

După aceea, fondul a pariat pe operatorul telecom Orange, înainte ca grupul francez să intre în acționariat, fiind parte dintr-un consorțiu de fonduri de private equity. Acum, portofoliul local al Innova cuprinde Optical Investment Group (retail și distribuție de optică rezultat din alipirea OptiBLU și Optiplaza), PayPoint (servicii financiare), Netopia (servicii financiare) și EMI (industrie), ultimele două fiind achiziții recente, realizate chiar cu banii din ultimul fond, cel pentru care a primit și bani din PNRR.

Inițiative locale

Dincolo de Innova și ACP, toate celelalte fonduri care au luat bani din PNRR sunt nume autohtone. Spre exemplu, Mozaik Investments este un fond de investiții lansat în 2019, prin parteneriatul dintre fondatorul SuperBet, Sacha Dragic, un veteran în private equity, Roland Haas, și un fost bancher M&A, Vlad Bușilă. Printre investițiile Mozaik în România se numără lanțul de cafenele 5 To Go, compania de food management Flavours / Stradale, businessul de entertainment Untold și fintech-ul Pago.

În același an 2019 au apărut primele informații în ZF și despre fondul de private equity Morphosis Capital, înființat de o echipă de patru români cu experiență pe piețele străine. Printre fondatorii Morphosis Capital se numără a Gabriela Dumitru (a lucrat pentru fondul Innova Capital), Simona Gemeneanu (a lucrat în sectorul M&A, ultima poziție fiind aceea de head of M&A pentru Europa la Thomson Reuters), Dragoș Petre (fost CFO pentru Beam Suntory, dar care a lucrat și pentru P&G și TNT Express) și Andrei Gemeneanu (cu experiență vastă pe piețele externe, lucrând pentru gigantul Unilever timp de 14 ani în șapte țări). Morphosis a ridicat primul fond în 2019, strângând 50 mil. euro, bani ce au fost investiți în mai multe companii locale. Între timp, fondatorii au fost ridicat al doilea fond, cel pentru care au fost alocați și bani din PNRR.

Între fondurile care au primit aprobarea FEI și a Comitetului de Investiții desemnat de Guvernul României pentru a accesa bani din PNRR se numără și două de venture capital, care investesc în afacerile din zona de tehnologie, e vorba de GapMinder (fondul doi) și Early Game Ventures (fondul doi). Ambele au deja experiență de circa cinci ani în sector, perioadă în care au investit în zeci de companii. Cu banii nou obținuți, ele își vor continua strategia deja aplicată.

Early Game Ventures este, alături de BoldMind, cel mai recent nume adăugat pe listă.

„Până acum Comitetul (de Investiții desemnat de Guvernul României – n.red.) a aprobat opt investiții în valoare de 175 mil. euro, iar fondurile au investit aproximativ 60 mil. euro în companii românești în 2023. Eforturile complementare de facilitare a accesului la finanțare pentru dezvoltarea IMM-urilor noastre, care în momentul acesta sunt în plină desfășurare, nu vor contribui doar la diversificarea mixului de producție și servicii oferite de România, dar ne vor crește competitivitatea și atractivitatea de țară pentru alți investitori”, a spus Teodora Preoteasa, secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Două nume noi

Apelul pentru selecția intermediarilor financiari (fondurilor) a fost lansat în august 2022, iar deja aproape jumătate din banii din PNRR au fost împărțiți. Peste 20 de fonduri s-au înscris în cursa pentru această sumă, conform celor mai recente date ZF. Doar că aceste fonduri nu sunt acordate oricum.

Conform documentelor publicate de Fondul European de Investiții (FEI) când a făcut apelul, e nevoie ca 30% din suma totală strânsă de un fond să vină de la investitori privați. Alte 20% trebuie să vină de la investitori instituționali, autoritățile acordând din banii din PNRR maximum 50% din suma totală.

Banii din surse private, spun jucătorii din domeniu, sunt tot mai greu de strâns pentru că, spre deosebire de anii anteriori, există o reticență a investitorilor în a cheltui, într-o perioadă în care recesiunea e pe buzele tuturor.

Totodată, fiecare beneficiar se va obliga, inclusiv în cazul în care fondul (existent sau propus) acoperă ca strategie mai multe țări, să investească în România cel puțin echivalentul sumei angajate în fondul respectiv din Recovery Equity Fundv (PNRR).

În pofida contextului economic și a celui geopolitic, două inițiative noi apar între cele care au primit aprobarea pentru banii din PNRR, este vorba de Booster Capital și de BoldMind.

“BoldMind este primul fond cu investitori instituționali administrat de echipa condusă de investitorul român Dragos Roșca. Echipa are o strategie diversificată de investiții în companii aflate în stadiul de creștere accelerată”, scrie în anunțul de pe site-ul MIPE.

Dragoș Roșca este un investitor cunoscut pentru că a fost acționar în companii precum OptiBLU (business vândut către fondul Innova Capital) sau Smartree. El a condus anterior și fondul Gemisa Investments.

Totodată, și Booster Capital este un nume nou în piața fondurilor de investiții din România. Șerban Roman, fostul șef al Enterprise Investors pe plan local, a cofondat Booster Capital alături de Thomas Tuske, fostul country director al Enterprise Investors în Ungaria. Enterprise Investors a fost unul dintre primii investitori financiari care a pariat pe România în anii ’90. Lor li s-a alăturat ulterior și Nicolae Dincă, fost CFO al Bitdefender.

De unde vin banii?

Componenta 9 a PNRR, denumită „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare“, include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care și „Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat“. Investiția 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund), cu o alocare de 400 milioane euro.

Banii vor merge în final – cu ajutorul fondurilor de investiții – către IMM-uri, companii medii, cu până la 3.000 de salariați, și către proiecte de infrastructură (de ex. eficiență energetică sau energie regenerabilă) sau transfer de tehnologie din România. Investițiile se vor putea face sub formă de equity (capital) și quasi-equity.

Fondurile au putut aplica pentru bani începând cu 15 august 2022, data limită fiind decembrie 2025. Contribuțiile se pot aloca până în iunie 2026, cu condiția să mai existe resurse până atunci. Mai exact, aplicațiile primite sunt tratate în ordinea venirii lor.

Bugetul de 400 mil. euro din PNRR poate fi o gură importantă de oxigen pentru piața de M&A care începe să simtă efectele scumpirii banilor ca urmare a inflației.

În România, în industria de M&A, fondurile de investiții au fost mereu un actor minoritar, având o cotă de piață de circa 10-15%, restul fiind aportul investitorilor strategici. În alte piețe, chiar și în Polonia, fondurile sunt mult mai active.

În total, în România, sunt circa 25 de fonduri de private equity și VC, iar din estimările ZF, ele au pariat pe afacerile autohtone undeva la 5-6 mld. euro în cele trei decenii de capitalism. Totuși, conform spuselor executivilor din domeniu, mai e loc mult de dezvoltare. Astfel, banii din PNRR ar putea reprezenta un motoc.

Cine este FEI?

► Fondul European de Investiții este o instituție financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, dar care are o structură mai complexă a acționariatului, ce cuprinde și Comisia Europeană (30%) și o serie de investitori publici și privați din Europa, precum băncile comerciale (10%). Obiectivul principal al FEI este finanțarea IMM-urilor inovative din Europa.

► Activitatea Fondului în România a început în timpul programului 2007-2013. Atunci, FEI a semnat un acord cu Guvernul României care i-a încredințat fonduri structurale alocate de UE pentru a reduce disparitățile dintre statele membre. În perioada 2014-2020, fondul a continuat cooperarea cu Guvernul României. Mai mult, a început să primească bani ca rezultat al investițiilor din anii anteriori, iar statele cu care FEI lucrează – inclusiv România – au spus că sumele care vin astfel vor fi reinvestite, conform unor informații furnizate anterior de executivii FEI.

► Fondul European de Investiții a susținut cu bani, de la fondare și până astăzi, circa 100 de companii locale. Este vorba de banii pe care fondurile de private equity sau venture capital – partenerii FEI – le-au pariat pe afaceri românești. Sumele totale investite au provenit parțial de la FEI și parțial de la alți investitori privați sau instituționali.

ZF va lansa în următoarele săptămâni cea de-a XVII-a ediție a anuarului Top tranzacții, care va aduce în prim-plan toate acordurile semnate de la începutul lui 2023 și până în prezent în România. Clasamentul este realizat de Ziarul Financiar după ce au fost strânse datele de la cei mai importanți actori din domeniu, avocați, consultanți, bancheri, fonduri de private equity și venture capital, Consiliul Concurenței și companii.