ANALIZĂ: Ianuarie, luna în care Victoria Nuland transmite mesaje politicienilor români

“E vizita mea anuală”, i-a spus, mai în glumă mai în serios, Victoria Nuland șefului diplomației române, Bogdan Aurescu, la debutul întrevederii de la sediul MAE.

Vizita de acum a asistentului pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului american de stat (13-14 februarie) s-a produs la exact un an de la precedenta vizită (10-11 ianuarie).

Parte a unor turnee europene, cele două vizite au avut loc în contexte complet diferite.

În ianuarie anul trecut, Nuland ateriza la București la scurt timp după “Marțea Neagră” – 10 decembrie 2013, o zi de marți în care deputații au votat propunerea legislativă privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse și au adus modificări Codului Penal prin care președintele și parlamentarii erau scoși din categoria funcționarilor publici.

Votul a stârnit critici acerbe, mai multe ambasade de la București solicitând întrevederi cu liderii parlamentari pentru a cere lămuriri în legătură cu modificările despre care președintele Traian Băsescu avertiza că ar putea scoate România din criteriile de la Copenhaga.

Pe fondul acestor critici, Victoria Nuland a făcut, pe 10 ianuarie 2014, un tur de forță, având întrevederi cu președintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe, Titus Corlățean, cu procurorul-șef al DNA, Laura Kovesi, dar și cu reprezentanți ai partidelor politice și ai societății civile și cu jurnaliști români. Nu și cu premierul Victor Ponta, aflat, printr-o “coincidență” – după cum s-a exprimat diplomatul SUA – într-o vizită privată în Italia.

Accentul, în toate întrevederile avute, a fost pus pe întărirea statului de drept și a independenței justiției.

Nuland a lansat atunci câteva mesaje tranșante pentru politicienii români: comunitatea internațională nu este de acord cu modificările legislative din “Marțea Neagră”, provocările politice la adresa independenței sistemului judiciar sunt “îngrijorătoare”. S-a întâlnit cu societatea civilă pentru a afla părerea acesteia despre “atitudinea generală” a politicienilor, despre modul netransparent în care se iau unele decizii politice.

I-a îndemnat, totodată, pe români “să lupte din greu pentru a proteja și apăra independența sistemului de justiție și pentru a nu permite amestecul politic”.

Vizita de marți și miercuri s-a derulat într-un context complet diferit, atât de plan intern – un nou președinte, cât și extern – intervenția militară a Rusiei în Ucraina și atentatele teroriste din Franța.

În interior, față de ianuarie 2014 Bucureștiul a făcut o serie de progrese, inclusiv prin renunțarea la modificările controversate, iar la Palatul Cotroceni se află un nou președinte, Klaus Iohannis. Căruia i se datorează, parțial, vizita, după cum a recunoscut și Victoria Nuland, când a fost primită de șeful statului.

De data aceasta premierul s-a aflat în țară și s-a întâlnit la Palatul Victoria cu emisarul american. Care le-a cerut președintelui și premierului să colaboreze.

În ședința de guvern de miercuri, premierul Victor Ponta le-a spus miniștrilor săi că “mesajul principal” al partenerilor americani a vizat schimbarea culturii politice în România, în sensul colaborării și al lucrului împreună. Mesaj punctat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, și de Victoria Nuland, care a declarat că a observat “o îmbunătățire” a culturii politice din România.

Un al mesaj important al vizitei a fost continuarea luptei împotriva corupției.

Asistentul secretarului american de stat a explicat pentru MEDIAFAX că 2014 a fost un an mai bun decât 2013 pentru România, dar a atras atenția asupra impactului pe care fenomenul corupției îl are asupra societății dar și asupra securității unei țări.

De altfel, Nuland le-a explicat politicienilor români “pe viu” noua abordare regională a SUA privind combaterea corupției, enunțată în cursul anului trecut, în contextul crizei de la est de România.

Combaterea corupției este o chestiune “ce ține de consolidarea democrației într-o țară”, dar are legătură și cu securitatea națională, deoarece “oferă pârghii pentru pătrunderea unor influențe străine răuvoitoare în țara voastră”, a precizat Victoria Nuland in interviul MEDIAFAX.

Tot în contextul evenimentelor externe, în discuțiile oficialului american cu politicienii români a fost evocat și subiectul așa-numitei legi Big Brother.

Ca și în 2014, din declarațiile politicienilor care s-au întâlnit cu Nuland reiese că aceștia au înțeles cel puțin o parte din mesajele transmise de aceasta.

Au înțeles că este nevoie de consens și colaborare pe anumite chestiuni, dar nu reiese dacă au înțeles că este nevoie de mai puține ordonanțe de urgență, un mesaj transmis, de altfel, în ambele vizite. Și că mai au multe de făcut, inclusiv soluționarea atitudinii Parlamentului, care nu reușește în toate cazurile să ridice imunitatea parlamentarilor cu probleme în justiție.