Allianz Trade: România intră în 2026 cu inflație ridicată și un spațiu limitat pentru reducerea dobânzilor

România intră în 2026 cu vulnerabilități macroeconomice mai pronunțate decât alte economii din Europa Centrală și de Est, pe fondul inflației persistente și al dezechilibrelor fiscale, arată o analiză realizată de Allianz Trade, pe baza evaluărilor Allianz Research.

Potrivit analiștilor, deși regiunea CEE ar urma să înregistreze o ușoară accelerare a creșterii economice în 2026, susținută de revenirea cererii interne și de stabilizarea condițiilor macroeconomice, redresarea este una inegală. Polonia și Cehia se poziționează peste media regională, beneficiind de investiții publice și private mai consistente și de o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, în timp ce economii precum România și Ungaria înregistrează o redresare mai lentă, afectată de inflație ridicată, dezechilibre macroeconomice persistente și un climat investițional fragil.

Inflația rămâne factorul de diferențiere major în regiune. Potrivit datelor analizate de Allianz Trade, România rămâne economia cu cea mai ridicată inflație din regiune, cu o rată estimată la 7% în 2026, mult peste media regională și peste ținta băncii centrale. Prin comparație, în Polonia inflația este așteptată să coboare la 3,1% în 2026, în timp ce în Cehia ar urma să se stabilizeze în jurul 2,5%, aproape de ținta autorității monetare.

Și alte economii din regiune au o traiectorie mai favorabilă decât România. În Ungaria, inflația ar urma să scadă la 3,6% în 2026 și 3,0% în 2027, în timp ce în Bulgaria rata anuală a inflației este estimată la 3,0% în 2026. În state precum Slovenia sau Croația, inflația ar urma să revină în jurul 2–2,7% de anul acesta.

În acest context, România se detașează negativ printr-o dezinflație mult mai lentă, ceea ce explică menținerea unor dobânzi ridicate și un spațiu limitat pentru relaxarea politicii monetare comparativ cu alte economii din Europa Centrală și de Est.

Analiza Allianz Trade subliniază că poziția fiscală fragilă sporește sensibilitatea economiei românești la șocuri de încredere. Economiile cu deficite bugetare și de cont curent ridicate, dependente de finanțarea externă, sunt primele afectate în scenarii de deteriorare a contextului geopolitic global, prin creșterea costurilor de împrumut și retrageri de capital. În cazul României, riscurile sunt accentuate de menținerea randamentelor obligațiunilor guvernamentale peste nivelurile pre-pandemie și de corecția incompletă a deficitului de cont curent.

Potrivit analiștilor, Polonia ar putea iniția reduceri ale ratelor dobânzilor în cursul anului 2026, în timp ce Ungaria ar putea relaxa politica monetară într-un ritm mai rapid decât anticipează piețele, pe fondul unei temperări mai clare a inflației.

În România însă, persistența inflației și dezechilibrele externe limitează considerabil spațiul de manevră al băncii centrale. Într-un context marcat de volatilitate pe piețele energetice și valutare, orice relaxare a politicii monetare va fi probabil graduală și condiționată de o îmbunătățire mai clară a indicatorilor macroeconomici.

Pentru mediul de business din Europa Centrală și de Est, contextul macroeconomic rămâne exigent, fiind caracterizat de condiții financiare restrictive, incertitudine privind evoluția cererii și costuri de finanțare în continuare ridicate. Acest mix de factori menține o presiune constantă asupra marjelor și frânează deciziile de investiții și extindere. În România, aceste constrângeri se manifestă mai accentuat, fiind amplificate de creșterea costurilor salariale, de nivelul încă ridicat al dobânzilor și de extinderea întârzierilor la plată de-a lungul lanțurilor comerciale, cu efecte directe asupra lichidității și capacității companiilor de a-și susține investițiile.

Allianz Trade anticipează că redresarea economică în Europa Centrală și de Est va continua, însă într-un ritm neuniform. Economiile cu politici macroeconomice mai solide și dezechilibre structurale reduse sunt așteptate să performeze mai bine, în timp ce țări precum România, caracterizate de inflație ridicată și spațiu fiscal restrâns, vor rămâne mai expuse riscurilor economice și financiare în perioada următoare.