5 pentru 5 ani: cine sunt cei care conduc Fondul Proprietatea

Fostul ambasador al SUA la București, Mark Gitenstein, mărturisește că nu a reușit să se desprindă de România după încheierea mandatului său de ambasador, în 2012. De atunci, la un an de la listarea FP pe bursa de la București, este membru al boardului FP și, după cum spune, este „un membru activ și implicat“. Spune că petrece minimum 5 ore pe săptămână lucrând pentru FP, dar timpul alocat de fiecare dintre cei cinci membri ai boardului diferă. Sorin Mîndruțescu spune că membrii locali ai boardului alocă mai mult timp, minimum 10 ore, dar asta se întâmplă și pentru că sunt implicați ca reprezentanți ai Fondului în companiile din portofoliu.

De fapt, implicarea în boardurile companiilor la care FP este acționar minoritar a fost și este, după cum agreează cei cinci membri ai boardului, definitorie pentru evoluția din ultimii ani a acestor companii. „Sunt multe companii din portofoliul nostru la care noi, reprezentanții unui acționar minoritar, suntem cei mai vechi membri în Consiliul de Administrație“, spune Sorin Mîndruțescu. Alături de Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, cei cinci membri ai boardului consideră că evoluția pozitivă a companiilor din portofoliul FP este și meritul experienței aduse în CA-urile companiilor de reprezentanții FP.

În acest context, rezultatele bune ale companiilor ar trebui să reprezinte un plus în listarea acestora. „Fondul Proprietatea a susținut continuu dezvoltarea pieței locale de capital. Mai sunt încă foarte multe lucruri de realizat și singura cale de a asigura progresul este listarea de noi companii pe bursă. Lucrăm în mod constant la îmbunătățirea eficienței și profitabilității companiilor din portofoliul nostru, dar acum este rândul guvernului să facă următoarea mișcare și să-și demonstreze angajamentul de a le lista pe bursă. Companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi București, Portul Constanța, Poșta Română și Salrom sunt candidate viabile și sperăm să le vedem listate în 2016 și 2017“, a declarat managerul FP în cadrul unei conferințe organizate la BVB pentru a marca cinci ani de la listarea Fondului Proprietatea.

Pe 25 ianuarie s-au împlinit cinci ani de la listarea Fondului Proprietatea (FP) la bursa de la București, interval în care s-au produs mai multe schimbări precum schimbarea acționariatului, împachetarea unei treimi din capital sub formă de certificate de depozit (GDR) tranzacționate pe bursa de la Londra și scăderea cu 3,2 miliarde de lei a capitalului, în principal ca urmare a vânzărilor de active derulate de managerul Franklin Templeton. Listarea Fondului Proprietatea la bursă în ianuarie 2011 s-a realizat fără ofertă de acțiuni și a fost asumată de statul român încă de la înființarea fondului în 2005.  Efectele listării au fost imediat resimițite, valoarea conturilor deschise de investitorii profesionali crescând cu 740 milioane de euro până la un total de 3,45 miliarde de euro.

Următorul pas important pentru creșterea valorii acțiunilor FP ar fi listarea la bursă a companiilor în care Fondul Proprietatea este acționar minoritar. Ca susținere suplimentară a procesului de listare a companiilor de stat românești, Konieczny a adus în discuție, la evenimentul aniversar, și contextul regional favorabil: „2015 a fost un an record pentru regiunea EMEA în termeni de privatizări prin oferte publice inițiale, care au însumat 13 miliarde de euro (cinci IPO-uri), semnificativ peste cele 2 miliarde de euro (patru IPO-uri) în 2014. Din păcate, România nu a atras deloc fonduri prin intermediul privatizărilor în 2015. Sperăm ca guvernul să profite de această fereastră de oportunitate anul acesta“.

Vlad Grigorescu, ministrul energiei, a observat în cadrul aceluiași eveniment performanța crescută a companiilor din energie care sunt parte a portofoliului FP: „Este interesant de văzut, dacă vă uitați în structura Fondului Proprietatea, că majoritatea companiilor pe care fondul le deține și care sunt primele din punct de vedere al performanței sunt companii din energie. Alături de Fondul Proprietatea, sectorul energetic a parcurs un drum lung dar fructuos. Am început de la companii cu sută la sută capital de stat, am trecut prin proceduri de privatizare, am trecut prin proceduri de listare, iar astăzi avem două companii importante listate pe bursa de la Londra, Romgaz și Electrica. Avem un sector energetic care și-a finanțat dezvoltarea inclusiv din piața de capital, un sector care a câștigat încrederea investitorilor atât în România cât și pe piețele internaționale. Este clar că parteneriatul cu FP și ideea de a lista aceste companii pe piața de capital a adus o creștere a performanței, o creștere a transparenței și a profesionalismului“.

Ministrul energiei a lăsat loc în discursul său și îndoielii: „Eu nu cred că singurul motor al dezvoltării pieței de capital este reprezentat de companiile de stat, mi-aș dori să văd și companii din domeniul privat listate, mi-aș dori să văd mai multă activitate și în această zonă. Noi vom continua proiectele deja cunoscute, cum sunt Hidroelectrica sau Complexul Energetic Oltenia, dar până la urmă listarea nu este un scop în sine. Listarea este un instrument de creștere a performanței, pentru a finanța proiecte de investiții, pentru modernizarea companiilor sau înlocuirea capacităților vechi, pentru a construi un viitor credibil și pe termen lung al acestor societăți“. Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, a subliniat faptul că listarea Fondului pe Bursa de Valori București (BVB) și listarea sa secundară pe Bursa din Londra au evidențiat potențialul României ca destinație pentru investitori. Astfel, a explicat Klemm, acțiunile Fondului erau subevaluate înainte de listare, tranzacționându-se pe piața gri cu un preț cu peste 90% mai mic decât valoarea lor nominală.

Drept urmare, beneficiarii retrocedărilor primeau doar circa 10 bani pentru fiecare leu din valoarea acțiunilor la Fond: „Investitorii instituționali nu aveau posibilitatea de a investi în Fondul Proprietatea, ceea ce scădea și mai mult dorința investitorilor români și străini de a investi în piața de capital din România, aflată în formare“. Klemm a mai arătat că Fondul Proprietatea se tranzacționează cu 70 de bani pe acțiune în prezent, sumă de șapte ori mai mare decât înainte de listare. Fondul a distribuit în total peste 2 miliarde de lei beneficiarilor cazurilor de retrocedare, de circa douăzeci de ori mai mult decât între 2006 și 2009, iar sumele totale distribuite acționarilor români și străini depășesc 1,5 miliarde dolari. Klemm crede că listarea Fondului Proprietatea a avut efecte pozitive și asupra economiei românești în ansamblul său: „Atrăgând investiții internaționale de portofoliu în valoare totală de 1,2 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a adus în economia României lichiditatea atât de necesară. Promovarea neîntreruptă de către Fondul Proprietatea, în calitatea sa de acționar minoritar, și împreună cu Franklin Templeton, a unei guvernanțe corporative solide în companiile de stat a ajutat la creșterea profitabilității acestor companii. Cifrele vorbesc de la sine: profitul net al principalelor 20 de companii din portofoliul Fondului a crescut cu 80% în perioada 2010-2014, în beneficiul companiilor, acționarilor acestora și economiei românești“.