24.02.2022, ziua care a schimbat lumea: șocul economic al unui dezastru neprevăzut. Războiul pentru alimente

Prețul grâului a ajuns în patru ore de la deschiderea Bursei, în 24 februarie, la 326 euro/tonă, în creștere cu 39,75 euro față de ziua precedentă, conform datelor de pe Bursa paneuropeană EuroNext de la Paris. Bursa s-a închis cu grâul la un preț de 316,5 euro/tonă, plus 29,5 euro (a atins un maxim de 344 euro/tonă), cu porumbul la un preț de 280 euro/tonă, plus 4,58% (maximul atins a fost 304 euro/tonă) și cu rapița la un preț de 763 euro/tonă, plus 3,14% (maxim – 835 euro/tonă).

Prețurile s-au temperat în următoarea zi, 25 februarie. Însă, luni, în 28 februarie, după pauza de peste weekend și apariția informațiilor că Putin ar putea să declanșeze un război nuclear și ca urmare a negocierilor dintre Ucraina și Rusia, în care nu s-a stabilit ceva concret, prețurile au crescut din nou. Astfel, prețul grâului la finalul zilei a fost de 322,5 euro/tonă, plus 32,5 euro față de ziua anterioară, al porumbului de 311 euro/tonă, plus 21,7%, iar al rapiței de 755,5 euro/tonă, având un avans de 28,5 euro, conform datelor de pe bursa EuroNext. Rusia și Ucraina sunt mari exportatori de cereale și semințe oleaginoase, iar piețele internaționale au reacționat imediat, analiștii susținând că piața grâului și cea a porumbului vor fi marcate fundamental de invazia rusească în Ucraina. Singura zi de după război în care prețurile au cunoscut o scădere a fost 25 februarie, când grâul la finalul zilei era 290 euro/tonă, minus 8,37% față de ziua anterioară.

Într-o opinie publicată în ZF, Cezar Gheorghe, consultant în comerțul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români, menționează că Ucraina, Rusia și Kazahstan reprezintă 38% din comerțul global de grâu, adică 200 de milioane de tone. Astfel, Rusia are un nivel de export de minimum 35 de milioane de tone și maximum 38 de milioane de tone, Ucraina are un nivel de export de 25 de milioane de tone, iar diferența, în contul Kazahstanului, totalizează aproape 80 de milioane de tone. În contextul în care Rusia își manifestă puterea regional și implicit comercial, se va crea un pol de putere în comerțul cu cereale, iar Rusia va decide ritmul și prețul în piața grâului, prin faptul că va controla un nivel de 40% din marfă ce se mișcă la nivel global în piață.

„România are o poziție privilegiată. Ea a fost și continuă să fie în top exportatori de cereale. Rusia și Ucraina sunt la rândul lor foarte mari jucători în domeniu. Conflictul va genera o influență asupra pieței cerealelor. Avem o creștere cu 33% a cererii de cereale la nivel mondial anul acesta, ca urmare a unor fenomene de secetă în anumite țări din Africa, state care vor deveni destinații pentru exportul de astfel de bunuri. Competiția pe piața cerealelor este una globală. România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziționarea mai puternică a ei pe scena și regională, europeană și internațională.” – Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români

„Este ceva de groază. Prețurile sunt duble la grâu și la porumb față de perioada în care au fost recoltate.”  – Ion Alexandru, acționar al Vp Cereale Bz, unul dintre cei mai mari comercianți de cereale din România, cu afaceri anuale de circa 120 mil. lei.

„Nu am mai trăit niciodată astfel de vremuri să văd fluctuații atât de mari pe burse.” – Mihai Anghel, proprietarul companiei Cerealcom Dolj, cel mai mare exportator de cereale cu capital autohton, cu afaceri de 846 mil. lei în 2020.

”Vânzarea spre Vest se face tot pe mare, iar aici avem un minus și dacă facem transporturile prin CFR sau auto, costurile vor fi prohibitive. Aici este marea problemă pe care o avem. România nu a investit în transportul pe Dunăre și am pierdut foarte mulți pași.” – Ștefan Gheorghiță, acționar al Triagroexim. El este doctor în științe agronomice și a ocupat timp de cinci ani funcția director general pentru Europa de Est al Caussade Semences, unul dintre cei mai mari producători de semițe.

„Diferențele dintre prețurile de astăzi (24 ferbuarie – n.red.) și cele din 23 februarie sunt foarte mari și dacă se mențin la acest nivel, prețurile alimentelor vor bubui și vom simți asta în buzunare. În viața mea, având o experiență de peste 20 de ani, nu am văzut cum prețul grâului poate ajunge de la 287 euro/tonă la 340 euro/tonă într-un timp atât de scurt. Sau cum rapița poate să crească cu 105 euro/tonă în câteva ore.” – Cezar Gheorghe, consultant în comerțul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români.

„Anul acesta din cauza conflictului din Ucraina probabil prețurile cerealelor vor mai crește, iar fermierii care au spații de depozitare, pot valorifica marfa la un preț mai avantajos.”  – Nicu Temciuc, președinte la Cooperativa Agricolă Baza Siloz Cereal Grup.

„Văd un dezechilibru foarte mare pentru industria procesatoare, care nu poate transpune creșterea prețurilor cerealelor în prețul produselor finite. În plus, rezerva de stat de cereale a fost scoasă la vânzare chiar înainte de război, printr-o licitație, pentru că autoritățile nu au prevăzut că va urma așa ceva. Acum, din datele noastre, rezerva de stat a României dintr-un an este de circa 300.000 de tone, dar ar fi nevoie de circa 1 milion de tone și în trecut ajungea la 3 milioane de tone. Perioada aceasta sper să ne învețe să nu mai vindem rezerva până la noua recoltă, ca să ne asigurăm că ajunge pentru procesatorii noștri.” – Sergiu Gorban, acționar al Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale, cu afaceri de peste 140 mil. lei.

Acest material face parte din cea mai recentă ediție de copertă a Business MAGAZIN „24.02.2022, ziua care a schimbat lumea: șocul economic al unui dezastru neprevăzut”.